ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 959/2019

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din 15 octombrie 2018, pronunțată în Camera de Consiliu, Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, a respins, ca nefondată, cererea de recuzare a completului de judecată CR civ, formulată de petentul A., în dosarul nr. x/2018/a1.

Împotriva acestei încheieri, petentul a formulat recurs, ce a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 21 februarie 2019.

În ședința publică de la termenul din 16 mai 2019, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepția inadmisibilității recursului, pe care o va admite, pentru următoarele considerente:

În conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. (2) C. proc. civ. "Încheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai odată cu fondul."’

Așadar, încheierea de respingere a cererii de recuzare are, din punctul de vedere al căilor de atac, același regim juridic ca și hotărârea asupra fondului.

În speță, prin încheierea recurată, a fost respinsă, ca nefondată, cererea de recuzare formulată de petentul A. în cadrul dosarului nr. x/2018, având ca obiect soluționarea recursului declarat împotriva Încheierii nr. 315, dată în ședința Camerei de Consiliu din 7 septembrie 2018 a Tribunalului Suceava.

Dispozițiile art. 299 alin. (1) C. proc. civ. care reglementează obiectul recursului prevăd: "Sunt supuse recursului hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională". De asemenea, potrivit art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ. procedură civilă, hotărârile date în recurs sunt irevocabile chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii.

Împotriva hotărârii judecătorești se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziții imperative, de la care nu se poate deroga.

Or, așa cum s-a menționat anterior, cu referire la dispozițiile procedurale care circumstanțiază obiectul recursului, împotriva hotărârilor irevocabile nu mai este deschisă această cale de atac.

Prin urmare, coroborând textele legale anterior menționate, întrucât în cauză hotărârea pronunțată în soluționarea recursului are caracter irevocabil, reiese că și încheierea prin care s-a respins, ca nefondată, cererea de recuzare formulată de petentul A. este irevocabilă, nefiind susceptibilă de exercițiul căii de atac a recursului.

Principiul legalității căilor de atac, prevăzut de dispozițiile art. 129 din Constituție, presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.

Așa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalității, cât și a principiului constituțional al egalității în fața legii, motiv pentru care apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Ca atare, în raport de dispozițiile legale care reglementează normele procesuale aplicabile în cauză, Încheierea de ședință din 15 octombrie 2018 a Curții de Apel Suceava, secția I civilă, ce a fost atacată cu recurs, nu este supusă, prin lege, cenzurii acestei căi de atac.

Pentru considerentele expuse, recursul formulat în cauză fiind inadmisibil, Înalta Curte urmează a-l respinge în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul A. împotriva Încheierii de ședință din 15 octombrie 2018 a Curții de Apel Suceava, secția I civilă, pronunțată în dosarul nr. x/2018/a1.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 mai 2019.

GGC - CL