ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 12.03.2020

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 715/2020

HOTĂRÂRE
12.03.2020
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 715/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2004 la Tribunalul București, secția a VIII-a de conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ, la data de 4 mai 2004, reclamantul Prefectul Municipiului București a solicitat anularea Dispoziției nr. 1 din 20 iunie 2001 emisa de pârâtul Primarul General al Municipiul București, în baza Legii nr. 10/2001.

Primul ciclu procesual

Prin Sentința civilă nr. 1441 din 1 aprilie 2005 a Tribunalului București, secția a VIII-a, s-a respins acțiunea.

Împotriva acestei sentințe, reclamantul Prefectul Municipiului București a declarat recurs, iar prin Decizia civilă nr. 845 din 1 iunie 2005 a Curții de Apel București s-a dispus admiterea recursului și casarea cu trimitere spre rejudecare la aceeași instanța.

Cauza a fost reînregistrată la Tribunalul București, secția a VIII-a sub nr. x/2006 iar prin Încheierea de ședința din 12 februarie 2007, secția de conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal, a admis excepția de necompetenta funcțională și a trimis cauza spre soluționare secției civile a Tribunalului București.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a civilă, sub nr. x/2007, iar prin Încheierea de ședința din 25 septembrie 2007 s-a admis excepția de necompetență funcțională și s-a trimis cauza spre judecare secției a IX-a de contencios administrativ și fiscal.

Cauza a fost reînregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2008.

Prin Sentința civilă nr. 1258 din 16 aprilie 2008 a Tribunalului București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, s-a respins excepția de neconstituționalitate a art. 156 C. proc. civ. ca inadmisibilă; s-a admis excepția tardivității acțiunii; s-a respins acțiunea formulată de reclamantul Prefectul Municipiului București, în contradictoriu cu pârâtul Municipiul București prin Primar, ca tardivă; s-au respins cererile de intervenție accesorii reclamantului formulate de intervenienții A., B. și C., D., E., F., G., H., I., J., K. și L., ca neîntemeiate și s-a admis cererea de intervenție în interesul pârâtei PMB formulata de C..

Împotriva acestei sentințe, reclamantul Prefectul Municipiului București și intervenienții I., G., F.,A. și B. au formulat recurs.

Prin Decizia civilă nr. 382 din 11 februarie 2010, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale ca inadmisibilă și a admis recursurile declarate de reclamantul Prefectul Municipiului București, intervenienții A., B., F., G., I. împotriva Sentinței civile nr. 1258 din 16 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2008, în contradictoriu cu pârâții Municipiul București - prin Primar și cu intervenienții C., D., E., H., J., K., L. și a casat sentința recurată cu trimiterea cauzei spre soluționare Tribunalului București.

Cererea a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a V-a civilă, la data de sub nr. x/2010 la data de 22 martie 2010.

Prin Sentința civilă nr. 1567 din 26 noiembrie 2010, Tribunalul București, secția a V-a civilă, a respins excepția tardivității introducerii acțiunii, ca neîntemeiată, a respins cererea, ca neîntemeiată, a admis cererea de intervenție în interesul Municipiului București, prin Primar General, formulată de beneficiarul dispoziției, C., a respins cererile de intervenție accesorii formulate de intervenienții A., E., D., F., G., H., I., J., K., L. în interesul reclamantului ca neîntemeiate.

A obligat reclamantul la plata către intervenienta C. a sumei de 500 RON cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe, reclamantul Prefectul Municipiului București și intervenienți C. și A. au declarat recurs.

Încheierea pronunțată de curtea de apel

Prin Încheierea din 22 ianuarie 2019, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a respins excepția perimării recursului declarat de recurentul reclamant Prefectul Municipiului București și a celor declarate de recurenții-intervenienți C. și A. împotriva Sentinței civile nr. 1567/26 noiembrie 2010 și a încheierii de ședință din data de 5 noiembrie 2010, pronunțate în dosarul nr. x/2010 de Tribunalul București, secția a V-a civilă.

A fixat termen de judecată la data de 18 februarie 2019, ora 9:00, C1R, Sala P. 131 - M., pentru când se vor cita părțile în vederea discutării cererilor de repunere a cauzei pe rol formulate de recurenții Prefectul Municipiului București și A..

În motivare, s-a arătat că, în cauză, nu este îndeplinită cerința referitoare la imputabilitatea rămânerii pricinii în nelucrare ce exprimă caracterul de sancțiune procedurală a perimării.

Astfel, curtea a constatat că recurentul intervenient A. a efectuat demersuri la Direcția Evidența Persoanelor din cadrul Consiliului General al Municipiului București, din răspunsul primit a rezultat că nu sunt deținute informații cu privire la domiciliul din străinătate al intimatei interveniente H..

De asemenea, recurentul reclamant Prefectul Municipiului București a specificat faptul că nu deține informații cu privire la datele de identificare ale intimatei interveniente H., respectiv cod numeric personal sau ultim domiciliu în România, precum și că fratele acesteia, F., nu a răspuns solicitărilor recurentului reclamant în sensul oferirii de informații necesare identificării moștenitorilor defunctei.

Recursul

Împotriva acestei încheieri, la data de 2 martie 2019, petenta C. a formulat recurs, care face obiectul prezentului dosar.

Prin motivele de recurs, petenta a reluat prezentarea situație de fapt. A arătat că se impunea constatarea perimării cauzei, față de temeiul de drept al suspendării, respectiv art. 243 alin. (1) C. proc. civ.

A subliniat că parte din intimații din prezenta cauză, foști chiriași în imobil, dețineau și o altă locuință, la momentul la care s-au adresat Prefectului Municipiului București.

Prin întâmpinarea depusă de intimatul A., s-a invocat excepția inadmisibilității recursului.

Analizând excepția inadmisibilității recursului, invocată de intimatul A. prin întâmpinare, Înalta Curte reține următoarele:

Art. 282 alin. (2) C. proc. civ. prevede că "Împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, în afară de cazul când prin ele s-a întrerupt cursul judecății.".

Față de textele de lege mai sus indicate, Înalta Curte reține că încheierea de ședință, prin care a fost respinsă excepția perimării, fixându-se termen pentru continuarea judecății, este o hotărâre cu caracter intermediar/premergător, având menirea de a pregăti soluționarea fondului cauzei.

Așadar, această hotărâre nu este supusă căii de atac a recursului decât odată cu sentința sau decizia prin care se soluționează fondul cauzei.

De altfel, față de caracterul ei intermediar, încheierea instanței de apel de respingere a excepției perimării, nu are o existență autonomă, ci face parte din succesiunea de hotărâri ce survin în cursul rezolvării pricinii, astfel că atât timp cât nu a fost epuizată examinarea căii extraordinare de atac a recursului, prin pronunțarea hotărârii definitive asupra fondului pricinii, o atare cale de atac nu se poate exercita împotriva acestei încheieri.

Față de dispozițiile legale anterior menționate, se constată că încheierea recurată nu este supusă căii de atac recursului.

Văzând și dispozițiile art. 274 C. proc. civ., precum și dovada cheltuielilor de judecată efectuate de intimata A., urmează să o oblige pe recurenta C. la plata sumei de 1.500 RON, cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.

Respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de pârâtă C. împotriva Încheierii de ședință din data de 22 ianuarie 2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2010.

Obligă pe C. la plata sumei de 1.500 RON, cheltuieli de judecată către intimata A..

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 martie 2020.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,96
ÎCCJ, decizie (scj.ro #130120)
nu este act administrativ și, raportat la Legea nr.10/2001, reclamantul nu are calitate procesuală activă. Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs de către reclamantul Prefectul municipiului București, iar prin decizia civilă nr.845
ÎCCJ 2021-11-04
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5282/2021
formulată de pârâta A. S.R.L., în insolvență, pentru suspendarea judecării cauzei, s-au respins excepțiile de inadmisibilitate, putere de lucru judecat și prescripție a dreptului la acțiune și s-a respins acțiunea formulată de reclamantul M
ÎCCJ 2020-06-17
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2593/2020
. x/2019, Curtea de Apel București, secția a V-a civilă a admis excepția necompetenței funcționale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a recursului în favoarea secțiilor de contencios administrativ și fiscal ale Cur
ÎCCJ 2020-07-02
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3118/2020
Ședința publică din data de 2 iulie 2020 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de
ÎCCJ 2010-11-26
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1284/2016
februarie 2007, secția de conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal, a admis excepția de necompetență funcțională și a trimis cauza spre soluționare Secției civile a Tribunalului București. Cauza, a fost înre
Sursă