ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1244/2019

Analizând recursul, Înalta Curte constată următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 5 A din data de 9 ianuarie 2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, și pentru cauze cu minori și de familie, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de apelantul-reclamant A. împotriva Sentinței nr. 218 din 3 mai 2018 pronunțată de Tribunalul Teleorman.

Împotriva acestei hotărâri, reclamantul A. a formulat cerere de recurs.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 2 aprilie 2019 și repartizat completului de filtru CF x.

În cuprinsul memoriului de recurs, recurentul-reclamant a arătat că "instanța de apel a aplicat greșit normele de drept material și a interpretat greșit probele deduse judecății" și prezintă care au fost probele care, în aprecierea sa, nu au fost corect interpretate de către instanța de apel (declarații ale martorilor, rapoarte de expertiză) și prezintă aspecte legate de starea sa de sănătate.

În aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, analizat în complet de filtru la data de 11 aprilie 2019, dispunându-se comunicarea acestuia către părțile din cauză.

Recurentul-reclamant a depus punct de vedere la raport arătând că recursul este admisibil în principiu, iar instanța de apel a aplicat greșit normele de drept material și a interpretat greșit probele deduse judecății.

De asemenea, intimatul-pârât a depus punct de vedere, solicitând să se rețină nulitatea recursului.

Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluționarea căii de atac la data de 13 iunie 2019, în complet de filtru, fără citarea părților.

Examinând recursul în raport de excepția de nulitate, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte reține următoarele:

Cererea de recurs formulată de reclamantul A., astfel cum a fost formulată, nu conține precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate de natură să învestească instanța de recurs cu soluționarea căii de atac.

Criticile vizează simple nemulțumiri ale părții față de soluția pronunțată de instanța de apel, iar aspectele legate de modalitatea de interpretare și valorificare a probelor reprezintă critici de netemeinicie ce nu pot face obiectul analizei în fața instanței de recurs.

Aspectele evidențiate în cuprinsul memoriului de recurs nu reprezintă critici de nelegalitate care să permită încadrarea în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ., ci vizează în realitate situația de fapt și modalitatea de administrare a probatoriului - critici de netemeinicie ce nu pot fi cenzurate de către instanța de control judiciar.

Un asemenea demers al reclamantului, în forma în care a înțeles să prezinte și să dezvolte criticile inserate în cuprinsul memoriului de recurs, apare ca fiind incompatibil cu natura juridică a căii extraordinare de atac exercitate, în cadrul căreia pot fi supuse judecății numai aspecte de nelegalitate ale hotărârii atacate, iar nu împrejurări de fapt sau modalitatea de evaluare a probatoriului de către instanțele anterioare.

Potrivit dispozițiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, sancțiunea nulității intervine și în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1 - 8 C. proc. civ.

Înalta Curte reține că motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de hotărârea pronunțată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre nelegală, cu indicarea textului de lege încălcat.

În acest sens, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a evidenția nelegalitatea hotărârii.

În consecință, reținând că în speță nu este posibilă o încadrare a criticilor, în condițiile dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., constatând că în cauză nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu de către instanță, Înalta Curte urmează a aplica sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei civile nr. 5 A din 9 ianuarie 2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 iunie 2019.

GGC - CP