ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 178/2020

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1117/12.07.2017 pronunțată în dosarul nr. x/2015, Tribunalul Timiș a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta S.C. A. S.A. prin Sucursala Timișoara, în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.R.L.; a fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 578.237,21 RON + TVA reprezentând contravaloare argilă și punere în operă; s-a respins în rest acțiunea; a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 38.877,77 RON cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale.

Împotriva acestei sentințe civile, a declarat apel, reclamanta S.C. A. S.A. prin Sucursala Timișoara, prin care a solicitat admiterea apelului așa cum a fost formulat, schimbarea în parte a sentinței apelate, în sensul admiterii în întregime a acțiunii formulate și respectiv, obligarea intimatei și la plata sumei de 360.000 RON reprezentând penalități contractuale calculate conform art. 13.2 din Contractul de lucrări nr. x/30.09.2013;cu cheltuieli de judecată.

Împotriva sentinței civile nr. 1117/12.07.2017 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul cu nr. x/2015 a declarat apel și pârâta Soc. Com. B. S.R.L. prin care a solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței atacate și respingerea în totalitate a acțiunii ca neîntemeiată.

Prin decizia civilă nr. 831/A din 18 decembrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă, au fost respinse apelurile.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamanta S.C. A. S.A.

În dezvoltarea recursului, recurenta susține în esență că instanța de apel nu a judecat situația dedusă judecății prin raportare la contractul încheiat de părțile în litigiu, ignorând prevederile art. 1266-1269 C. civ. pe care le-a redat în totalitate considerând că aceste prevederi din dreptul material aplicabil cauzei au fost nesocotite de instanța de apel.

Recurenta mai arată că instanța de apel nu a interpretat conduita pârâtei prin raportare la textele contractului semnat de părți sau prin prisma prevederilor contractuale cu privire la aspectele indicate de recurentă în cererea de recurs, susținere prin care se critică faptul că instanța de apel nu a lămurit pe deplin situația de fapt, context în care se constată că dezvoltarea acestui motiv de recurs nu conține critici de nelegalitate care să permită incidența art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

În continuare, recurenta a redat conținutul mai multor puncte din contractul încheiat între părți, apreciind că instanța de apel le-a ignorat complet fără a prezenta critici de nelegalitate pe acest aspect. De asemenea, recurenta-reclamantă face trimitere la proba cu înscrisuri administrată în cauză și, totodată, prezintă aspecte de fapt care țin de derularea relațiilor dintre părți, care nu pot fi examinate din perspectiva vreunui caz de casare prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., pentru exercitarea controlului judiciar și care să poată constitui obiect de analiză în recurs.

Înalta Curte a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului; acesta a fost efectuat și comunicat părților, care au fost invitate să depună puncte de vedere. Recurenta a depus punct de vedere la suplimentul la raportul asupra admisibilității în principiu prin care a solicitat respingerea excepției nulității recursului.

Analizând recursul sub aspectul îndeplinirii cerințelor prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., având în vedere și dispozițiile art. 499 din același cod, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 489 alin. (1) C. proc. civ. "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol "Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".

Din economia textelor legale anterior citate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus și motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca criticile formulate să se circumscrie motivelor de nelegalitate expres și limitativ reglementate.

Înalta Curte constată că, deși recurenta, în susținerea motivului de casare întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocă interpretarea greșită a dispozițiilor art. 1266-1269 C. civ., în expunerea argumentelor face trimitere la situația de fapt, la probele administrate în cauză, precum și la modul în care acestea au fost interpretate de către instanța de apel.

Se tinde, așadar, la o cenzurare a aprecierii date de instanță mijloacelor de probă și la o devoluare a fondului, ceea ce este incompatibil cu calea de atac extraordinară a recursului, în cadrul căreia se verifică exclusiv legalitatea hotărârii, respectiv corecta aplicare a legii la situația de fapt stabilită de instanțele de fond, neputându-se realiza o verificare a temeiniciei și a elementelor de fapt ale cauzei.

Recurenta încearcă în fapt să obțină o nouă verificare a susținerilor sale, cu toate că legea recunoaște doar dublul grad de jurisdicție și căile extraordinare de atac, iar nu și al treilea grad devolutiv.

În speță, se constată că recursul, deși formal încadrat în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., nu conține critici care să poată fi încadrabile în textul legal menționat.

În consecință, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate.

Prin urmare, pentru considerentele ce preced și având în vedere că accesul la justiție presupune respectarea cerințelor formale în legătură cu promovarea unei căi extraordinare de atac, Înalta Curte va anula recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.A. prin Sucursala Timișoara împotriva deciziei civile nr. 831/A din 18 decembrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă S.C. B. S.R.L.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.A. prin Sucursala Timișoara împotriva deciziei civile nr. 831/A din 18 decembrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă S.C. B. S.R.L.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 ianuarie 2020.