ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 25.05.2017

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 986/2017

HOTĂRÂRE
25.05.2017
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 986/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Covasna sub nr. x/2016 reclamantul A. a solicitat obligarea pârâtului Inspectoratul de Jandarmi Județean "B." Covasna la recalcularea, acordarea gradației corespunzătoare vechimii în muncă/serviciu și plata drepturilor salariale aferente, cu luarea în considerare și a perioadei de studii în unitatea de învățământ militar din sistemul de apărare si securitate națională (Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza București - 4 ani), obligarea pârâtului la recalcularea și acordarea gradației corespunzătoare pentru vechimea în muncă prin luarea în considerare a perioadelor de la pct. 1 din prezenta acțiune și plata drepturilor salariale și pentru viitor, obligarea pârâtului la actualizarea acestor sume cu rata inflației, defalcat pe fiecare lună, de la data scadenței fiecăreia și până la plata efectivă a sumelor datorate și a dobânzii legale aferente drepturilor bănești, începând cu data nașterii dreptului la acțiune și până la data plății efective și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 99/02.02.2017 Tribunalul Covasna, secția Civilă, în dosarul nr. x/2016 a admis excepția de necompetență teritorială a Tribunalului Covasna și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dâmbovița.

A reținut că, în cauză, Curtea de apel Brașov a pronunțat anterior un regulator de competență asupra conflictului ivit între două secții specializate ale Tribunalului Covasna, prin sentința nr. 1/04 .01.2017 constatând că obiectul acțiunii îl constituie acordarea de drepturi salariale, fiind aplicabile normele de drept comun, și că, astfel, competența revine completului de litigii de muncă și asigurări sociale din cadrul Tribunalului Covasna.

Tribunalul Covasna, secția litigii de muncă și asigurări sociale la primul termen de judecată a invocat, din oficiu, excepția de necompetență teritorială la primul termen de judecată în raport de dispozițiile art. 269 alin. (1) și alin. (2) Codul muncii, statuând că cererea este de competența Tribunalului Dâmbovița, ca fiind domiciliul reclamantului.

Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Dâmbovița sub nr. x/03.03.2017.

Prin sentința nr. 624 din 05.04.2017 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, secția Civilă a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Dâmbovița și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Covasna.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului la instanța supremă pentru pronunțarea unui regulator de competență.

În considerentele acestei sentințe, s-a reținut incidența dispozițiilor art. 210 din Legea nr. 62/2011, potrivit cu care:

"cererile referitoare la soluționarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripție își are domiciliul sau locul de muncă reclamantul" și, cum reclamantul și-a exercitat dreptul la opțiune la Tribunalul Covasna, acesta a devenit competentă teritorial absolut, neavând posibilitatea de a cenzura opțiunea reclamantului.

Cauza a fost înregistrată pe rolul instanței supreme la data de 15.05.2o17 stabilind termen de judecată la 25.05.2017 la Completul 7.

Înalta Curte constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul art. 134 alin. (4) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Tribunalului Covasna competența teritorială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Prin cererea de chemare în judecată reclamantul A. a solicitat obligarea pârâtului la:

- recalcularea, acordarea gradației corespunzătoare vechimii în muncă/serviciu și plata drepturilor salariale aferente, cu luarea în considerare și a perioadei de studii în unitatea de învățământ militar din sistemul de apărare si securitate națională (Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza București - 4 ani);

- obligarea pârâtului la recalcularea și acordarea gradației corespunzătoare pentru vechimea în muncă prin luarea în considerare a perioadelor de la pct. 1 din prezenta acțiune și plata drepturilor salariale și pentru viitor;

- obligarea pârâtului la actualizarea acestor sume cu rata inflației, defalcat pe fiecare lună, de la data scadenței fiecăreia și până la plata efectivă a sumelor datorate și a dobânzii legale aferente drepturilor bănești, începând cu data nașterii dreptului la acțiune și până la data plății efective;

- cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Obiectul cauzei dedus judecății îl reprezintă un litigiu de muncă ce atrage competența instanței unde își are domiciliul/reședința ori, după caz, sediul reclamantul, conform art. 269 Codul muncii. Conform dispozițiilor cuprinse în art. 210 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, cererile referitoare la soluționarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripție își are domiciliul sau locul de muncă reclamantul. Aceste din urmă prevederi sunt aplicabile în speță, intrând în vigoare la o dată mai recentă și modificând implicit dispozițiile legale anterioare ale Codului muncii.

Competența prevăzută de art. 210 din Legea nr. 2010/2011 are caracter alternativ, motiv pentru care Înalta Curte constată că devin incidente art. 116 C. proc. civ., potrivit cărora reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente. În cauză, reclamantul a ales să investească inițial Tribunalul Covasna, iar instanța nu poate cenzura sau modifica această opțiune.

În consecință, față de considerentele anterior expuse, Înalta Curte urmează a stabili competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Covasna, căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.

Stabilește competența de soluționare a litigiului în favoarea Tribunalului Covasna.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 mai 2017.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2018-05-31
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2294/2018
Asupra conflictului negativ de competență de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei Cadrul procesual Prin cererea de chemare în judecată adresată Tribunalului București, secția a II-a contenci
ÎCCJ 2016-10-25
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2805/2016
prin sentința civilă nr. 1716 din 8 septembrie 2016, a admis excepția necompetenței sale teritoriale, a declinat în favoarea Tribunalului București competența de soluționare a cauzei, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a dis
ÎCCJ 2016-09-21
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1538/2016
879 din 12 noiembrie 2015, Tribunalul Covasna, secția civilă, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu. A declinat competența de soluționare a cauzei civile având ca obiect drepturi salariale - pretenții în favoarea T
ÎCCJ 2020-03-10
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 609/2020
tul a depus note scrise, prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Brăila. Prin sentința civilă nr. 80/2020 din 17 februarie 2020, Tribunalul Brăila a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat c
ÎCCJ 2017-06-20
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2324/2017
Asupra conflictului negativ de competență; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul București, secția a II-a
Sursă