ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3044/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, reclamantele Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia și A. au solicitat, în contradictoriu cu pârâta Guvernul României - Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, anularea în totalitate a Deciziei nr. 5673 din 23 iunie 2016 emisă de pârâtă și, în consecință, admiterea cererii de retrocedare înregistrată cu nr. x din 30.01.2003 la această comisie, cu precizările ulterioare prin adresa x/2006 din 27 iulie 2006.

Prin Sentința nr. 51 din 09 februarie 2017, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, a respins excepția lipsei calității procesuale active și a respins acțiunea formulată de reclamantele Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia și A., în contradictoriu cu pârâta Guvernul României - Comisia Specială de Retrocedare a unor Bunuri Imobile.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamantele Arhiepiscopia Romano- Catolică Alba Iulia și A., invocând în drept dispozițiile art. 488 pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ.

La data de 04 mai 2017, terții Municipiul Cluj- Napoca și Consiliul local al municipiului Cluj- Napoca, reprezentați prin primar, au formulat cerere de intervenție accesorie în favoarea intimatei-pârâte Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri care au aparținut cultelor religioase din România, în temeiul art. 61 alin. (1) și (3) C. proc. civ.

Intimata - pârâtă Comisia Specială de Retrocedare a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat, iar la data de 30.052017, a formulat punct de vedere cu privire la cererea de intervenție accesorie, solicitând admiterea cererii.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 C. proc. civ., excepția de tardivitate a recursului declarat de reclamantele Arhiepiscopia Romano- Catolică Alba Iulia și A., invocată din oficiu, Înalta Curte constată că este fondată.

Potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, modificată, hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.

În speță, hotărârea primei instanțe a fost comunicată reclamantelor Arhiepiscopia Romano- Catolică Alba Iulia la data de 10 martie 2017, respectiv A., la data de 15 martie 2017, iar cererea de recurs a fost transmisă prin fax la Curtea de apel Cluj, la data de 03 aprilie 2017, ora 14:16 fiind înregistrată la data de 04 aprilie 2017.

Raportat la data comunicării hotărârii din data de 15 martie 2017, termenul de recurs de 15 zile, calculat potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., s-a împlinit la data de 31 martie 2017, într-o zi lucrătoare.

Întrucât, în speță, recursul a fost declarat la data de 03 aprilie 2017, cu depășirea termenului prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în temeiul art. 185 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va aplica sancțiunea decăderii din dreptul de exercitare a căii de atac și va respinge recursul ca tardiv formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia și A. împotriva Sentinței nr. 51 din 09 februarie 2017 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, ca tardiv declarat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 05 iunie 2019.

GGC - CL