ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE

30.12.2019

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Deliberând asupra cauzei privind pe petenta A. SRL, reține următoarele:

Prin Sentința penală nr. 201 din 11 octombrie 2019, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, în Dosarul nr. x/2019, în temeiul art. 341 alin. (6) lit. a) C. proc. pen., s-a respins ca nefondată plângerea petentului A. SRL împotriva Ordonanței de clasare din 9 iulie 2019 dată în Dosar nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, menținută prin Ordonanța procurorului general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj din 23 iulie 2019 prin care a fost respinsă plângerea împotriva soluției de clasare.

Prin Încheierea penală nr. 633 din 29 noiembrie 2019, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Gherla, în Dosarul nr. x/2018, s-a constatat competența Judecătoriei Gherla cu privire la soluționarea plângerii depuse de petiționara SC "A." SRL, împotriva Ordonanței procurorului din 9 iulie 2019, dată în Dosarul nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.

S-a constatat conflictul pozitiv de competență între Judecătoria Gherla și Curtea de Apel Cluj cu privire la soluționarea plângerii depuse de petiționara SC "A." SRL, împotriva ordonanței procurorului din 9 iulie 2019, dată în Dosarul nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj și, în vederea soluționării conflictului de competență, s-a trimis cauza la Înalta Curte de Casație și Justiție.

În esență, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Gherla a reținut că, prin ordonanța procurorului din 9 iulie 2019, dată în Dosarul nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj s-a dispus clasarea cauzei având ca obiect infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 244 din C. pen., reclamată de SC A. SRL.

Împotriva acestei ordonanțe, petenta SC A. SRL a depus plângere la prim-procurorul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, aceasta fiind respinsă, ca netemeinică, prin Ordonanța nr. 57/II/2/2019 din 23 iulie 2019.

La termenul din 29 noiembrie 2019, judecătorul de cameră preliminară a pus în discuție, din oficiu, problema competenței Judecătoriei Gherla de a soluționa plângerea depusă de petentă împotriva ordonanței procurorului din 9 iulie 2019, dată în Dosarul nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, constatându-și competența de soluționare a cauzei raportat la dispozițiile ce reglementează competența materială, competența după calitatea persoanei, precum și cea teritorială.

Remarcând că au fost sesizate două instanțe prin același act (cu numărul x din 7 august 2019, emis în mai multe exemplare) și la aceeași dată (8 august 2019), actul fiind trimis inițial prin fax, apoi prin poștă, precum și că există o soluție pronunțată de către judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Cluj, prin sentința penală nr. 201 din 11 octombrie 2019, s-a apreciat că există un conflict pozitiv de competență între cele două instanțe sesizate.

Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., cu rezolvarea unui conflict pozitiv de competență, Înalta Curte constată că, în cauza privind pe petenta A. SRL se impune mai întâi clarificarea obiectului cauzei iar apoi identificarea regulilor de drept incidente chestiunii de drept ce a fost identificată ca făcând obiectul cauzei.

Potrivit art. 51 alin. (1) și (4) din C. proc. pen., când două sau mai multe instanțe se recunosc competente a judeca aceeași cauză, conflictul pozitiv se soluționează de instanța ierarhic superioară comună, iar până la soluționarea conflictului pozitiv de competență, judecata se suspendă.

În speță, observând parcursul cauzei având ca obiect plângerea formulată de petenta A. SRL împotriva Ordonanței nr. 83/P/2019 din 9 iulie 2019 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, fiind sesizată atât Curtea de Apel Cluj, cât și Judecătoria Gherla, nu se identifică premisa necesară ivirii unui conflict pozitiv de competență, în condițiile în care una dintre instanțele care s-au considerat competente, respectiv Curtea de Apel Cluj, pronunțase deja o soluție, ce beneficiază de autoritate de lucru judecat, la momentul când Judecătoria Gherla și-a constatat competența.

Prin urmare, nu ne aflăm în situația conflictului pozitiv de competență care presupune ca două instanțe să se considere deopotrivă competente, fără ca să nu fi fost soluționată cauza și prin care să fi fost sesizată instanța ierarhic superioară comună, în vederea pronunțării regulatorului de competență (al cărui rol este de a stabili care este instanța căreia îi revine competența de soluționare a cauzei).

Totodată, în contextul în care normele procesual penale nu prevăd posibilitatea desființării hotărârii pronunțată de Curtea de Apel Cluj, se constată că autoritatea de lucru judecat ce vizează Sentința penală nr. 201 din 11 octombrie 2019, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Cluj, exclude intervenția Înaltei Curți pe calea regulatorului de competență, întrucât nu se mai poate stabili astfel căreia dintre cele două instanțe îi revine competența de soluționare a cauzei conform art. 340 alin. (1) din C. proc. pen.

Ca atare, față de cele expuse, se conturează concluzia că, singura instanță în măsură să aprecieze asupra plângerii formulate de petentă deopotrivă și la Judecătoria Gherla este Curtea de Apel Cluj, instanță ce va examina eventuala excepție privind autoritatea de lucru judecat.

În consecință, Înalta Curte va trimite cauza privind pe petenta A. SRL la Curtea de Apel Cluj.

Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.