ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 198/2021

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalul Teleorman, secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal, la data de 28.08.2019, cu nr. x/2019, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 3 Sud Muntenia, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, anularea parțială a Notificării nr. x/17.05.2019 emisă de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) privind soluționarea contestației formulate, în sensul admiterii în tot a contestației (inclusiv pentru criteriul EG3) împotriva Notificării nr. x/26.02.2019 și declararea proiectului ca fiind eligibil; anularea în tot a notificării nr. x/26.02.2019 privind neeligibilitatea cererii de finanțare; obligarea pârâtelor ca, după declararea proiectului ca fiind eligibil, să continue procedura de selecție și să admită cererea de finanțare nr. x cu titlul:

"Moară procesare cereale și achiziție utilaje la A., Comuna Plopii - Slăvitești, Sat Brâncoveanca, Județul Teleorman", depusă de reclamantă.

Prin sentința nr. 31 din data de 23.01.2020, Tribunalul Teleorman, secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalul Teleorman și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A., în favoarea Curții de Apel București.

Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul Teleorman a reținut că obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie anularea parțială a Notificării nr. x/17.05.2019 emisă de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), prin care contestația a fost admisă în parte, pentru 2 din cele 3 criterii (EG1 și EG5) și respinsă pentru criteriu EG3, proiectul fiind respins ca neeligibil, în sensul admiterii contestației în tot, și declararea proiectului ca fiind eligibil inclusiv pentru criteriul EG3. Or, raportat la obiectul cererii de chemare în judecată și față de dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora în cadrul criteriului privind rangul autorității emitente se va avea în vedere rangul de autoritate publică centrală a pârâtului Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale care a soluționat contestația a cărei anulare se solicită, care atrage competența Curții de Apel de a soluționa în primă instanță cererea dedusă judecății.

Prin sentința civilă nr. 438 din 17 iunie 2020, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalul Teleorman, a constatat existența unui conflict negativ de competență și a sesizat instanța competentă pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Pentru a pronunța această sentință, Curtea de Apel București a reținut că actul vătămător pentru reclamantă este Notificarea nr. x/26.02.2019 emise de Centrul Regional pentru Finantarea Investitiilor Rurale 3 Sud Muntenia, autoritate publica de nivel regional (Centrul Regional pentru Finantarea Investitiilor Rurale 3 Sud Muntenia), rezulta că, prin raportare la art. 10 alin. (1) si alin. (1

1

) din Legea nr. 554/2004, competenta de judecare a actiunii apartine tribunalului.

Analizând conflictul negativ de competență intervenit între cele două instanțe, în raport de hotărârile pronunțate și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, având în vedere următoarele considerente:

Potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ:

"Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."

Dispozițiile art. 10 alin. (1)

1

din Legea nr. 554/2004 prevăd: "Toate cererile privind actele administrative emise de autoritățile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, indiferent de valoare, se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel."

Din cuprinsul acestor prevederi rezultă, astfel cum a reținut și Tribunalul Teleorman, că actele emise de autoritățile publice locale sau regionale sunt în competența de soluționare a tribunalelor, curțile de apel soluționând doar cauzele ce privesc legalitatea actelor administrative emise de autoritățile publice centrale.

Înalta Curte constată că, obiect al contestării, în acțiunea de față, îl reprezintă Notificarea nr. x/17.05.2019 emisă de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), prin care reclamanta a fost informată asupra soluției de respingere a contestației formulate . De altfel, reclamanta și-a structurat acțiunea prin menționarea solicitării de anulare a Notificarii nr. x/17.05.2019 drept principal capăt de cerere.

Totodată, Înalta Curte ținând seama și de competența de soluționare a contestațiilor privind rezultatele procesului de evaluare a proiectelor depuse pentru finanțare care aparține Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale conform art. 1 pct. 2 din Regulamentul de organizare și funcționare al procesului de selecție și al procesului de verificare a contestațiilor pentru proiectele aferente măsurilor din Programul Național de dezvoltare Rurală 2014-2020 (dosar Tribunalul Teleorman), în cadrul criteriului privind rangul autorității emitente va avea în vedere rangul de autoritate publică centrală a pârâtului Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale care a soluționat contestația a cărei anulare se solicită.

În raport de aceste considerente, Înalta Curte va stabili instanța competentă să judeca cauza prin raportare la criteriul rangului autorității emitente a actului contestat, în speță se reține că organul emitent al actului administrativ atacat este pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, instituție publică centrală, astfel încât, în condițiile art. 10 alin. (1)

1

din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, instanța competentă să soluționeze prezentul litigiul este Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 3 Sud Muntenia, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - D.G. D.R. - Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală în favoarea, în favoarea Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 ianuarie 2021.