ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5493/2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Cererea de chemare în judecată

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2019/a2 la data de 26.09.2019, reclamanții A. și B. în contradictoriu cu pârâții Uniunea Națională a Notarilor Publici, C., D., E., F., G., H. și I., au solicitat instanței:

- să constate nulitatea absolută a Hotărârii nr. 47/2013 a Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici, în ceea ce privește art. 2 alin. (2) pct. b și art. 7 pct. 5 și 6;

- să constate nulitatea deciziilor de numire în funcție și de stabilire a indemnizației de căttre Consiliul Uniunii, pe motiv de incompatibilitate și conflict de interese: E., C., D., F.,

- să dispună obligarea Uniunii să comunice deciziile prin care s-a stabilit iondemnizațiile cuvenite pentru această funcție,

- să constate nulitatea absolută a deciziilor Uniunii de numire în funcție și de stabilire a indemnizației, pe motiv de incompatibilitate și de conflict de interese;

- să dispună în solidar obligarea pârâților E., C., D., F., G., H., la despăgubiri materiale de 50.000 RON,

- să dispună în solidar obligarea pârâților E., C., D., F., G., H., I., la despăgubiri morale în cuantum de 25.000 euro, pentru fiecare.

Soluția instanței de fond

Prin încheierea de ședință din data de 22 ianuarie 2020, Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în baza art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., a suspendat judecarea acțiunii privind pe reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâții UNIUNEA NAȚIONALĂ a NOTARILOR PUBLICI din România, F., I., G., E., C., D. și H., până la soluționarea dosarului x/2018

Cererea de recurs

Împotriva încheierii de ședință pronunțată în data de 22 ianuarie 2020 de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a contencios administrativ și fiscal au declarat recurs reclamanții A. și B., fără a încadra expres criticile în cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Au susținut în esență recurenții că instanța în mod eronat a apreciat îndeplinirea dispozițiilor art. 413 alin. (1) C. proc. civ., întrucât, în prezentul dosar s-a solicitat, de asemenea, anularea parțială a Hotărârilor nr. 47/2013 și nr. 19/2014, emise de Consiliul Uniunii.

În dosarul nr. x/2018 situația este identică, în sensul că cei trei notari din echipa de control sunt și membrii în Consiliul Uniunii și membrii în Corpul de Control al Președintelui, inovație a Uniunii, cu 2 corpuri de control al Uniunii, cu același obiect de activitate. Situația este identică cu dosarul precedent.

În prezentul dosar, menționează recurenții că au solicitat anularea parțială a Hotărârii nr. 47/2013 și a Hotărârii nr. 19/2014, în ceea ce-i privește pe membrii din colegiul director al CNP Oradea, E., C. și D..

Apărările formulate în cauză

Împotriva recursului au formulat întâmpinări intimații-pârâți H., Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, I., F., în cuprinsul cărora au invocat nulitatea recursului, pe considerentul că recurenții nu au motivat în drept cererea de recurs și nu au indicat în concret un motiv de casare.

Pe fondul recursului, solicită respingerea acestuia și menținerea soluției de suspendare a judecății prezentului litigiu, până la soluționarea dosarului nr. x/2018, întrucât judecarea mai întâi a acestuia va dezlega problemele de drept deduse judecății și în prezentul dosar.

Procedura de soluționare a recursului

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal.

Față de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) și art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispozițiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. și dispozițiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, prin Rezoluția din data de 18.10.2020 s-a fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 27 octombrie 2020, în ședință publică, cu citarea părților.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.

Examinând Încheierea recurată prin prisma criticilor formulate, a apărărilor din întâmpinare și a normelor legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce succed:

În prealabil, în conformitate cu dispozițiile art. 248 C. proc. civ. Înalta Curte urmează a analiza mai întâi excepția nulității recursului, invocată de intimații-pârâți în cadrul întâmpinărilor depuse la dosar.

Astfel, examinând cererea de recurs formulă de recurenții -reclamanți, prin raportare la prevederile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., instanța de control judiciar constată că, în esență, aceștia critică încheierea recurată sub aspectul aplicării greșite de către instanța de fond a dispozițiilor art. 413 alin. (1) C. proc. civ., aceste critici putând fi încadrate în motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., ce reglementează situația când " prin hotărârea dată instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității", dispozițiile art. 413 alin. (1) C. proc. civ., fiind norme de procedură.

Faptul că în cererea de recurs nu a fost indicat niciunul dintre motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ. nu atrage nulitatea cererii, căci, potrivit art. 22 alin. (4) C. proc. civ. "Judecătorul dă sau restabilește calificarea juridică a actelor și faptelor deduse judecății, chiar dacă părțile le-au dat o altă denumire."

Față de aceste considerente, Înalta Curte urmează a respinge excepția nulității recursului, invocată de intimații-pârâți, ca neîntemeiată, criticile formulate de recurenții-reclamanți putând fi încadrate în cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Analizând pe fond recursul ce face obiectul judecății, din perspectiva acestui motiv de casare, Înalta Curte constată că acesta nu este incident în cauză, judecătorul fondului făcând o corectă aplicare a dispozițiilor art. 413 alin. (1) C. proc. civ.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., "instanța poate suspenda judecata: 1. când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existența ori inexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți".

Textul reglementează unul dintre cazurile suspendării facultative și se referă la chestiuni prealabile, care pot avea o influență asupra dreptului dedus în justiție.

Reține Înalta Curte că, pentru a suspenda judecata cauzei pentru motivul prevăzut de art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., instanța este datoare să aibă în vedere legătura dintre cauze. Astfel, ca să poată dispune suspendarea este necesar ca soluționarea procesului ce urmează a se suspenda să depindă de soarta altui proces, în sensul că soluționarea cererii de chemare în judecată să fie influențată de existența sau inexistența unui drept ce formează obiectul celui de-al doilea proces.

Analizând litigiul de față din această persectivă, constată instanța de control judiciar că, inițial, prin cererea de chemare în judecată, recurenții -reclamanți au solicitat instanței următoarele:

- să constate nulitatea absolută a Hotărârii nr. 47/2013 a Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici, în ceea ce privește art. 2 alin. (2) pct. b și art. 7 pct. 5 și 6;

- să constate nulitatea deciziilor de numire în funcție și de stabilire a indemnizației de căttre Consiliul Uniunii, pe motiv de incompatibilitate și conflict de interese: E., C., D., F.,

- să dispună obligarea Uniunii să comunice deciziile prin care s-a stabilit iondemnizațiile cuvenite pentru această funcție,

- să constate nulitatea absolută a deciziilor Uniunii de numire în funcție și de stabilire a indemnizației, pe motiv de incompatibilitate și de conflict de interese;

- să dispună în solidar obligarea pârâților E., C., D., F., G., H., la despăgubiri materiale de 50.000 RON,

- să dispună în solidar obligarea pârâților E., C., D., F., G., H., I., la despăgubiri morale în cuantum de 25.000 euro, pentru fiecare.

Ulterior, prin Cererea precizatoare, înregistrată la data de 14.11.2019 recurenții - reclamanți și/au modificat/precizat pretențile formulate prin cererea introductivă, solicitând următoarele:

- Anularea Hotărârii nr. 47/2013 a Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici, respectiv articolul 2 alin. (2) pct. b, art. 7, pct. 5 și 6, respectiv Hotărârea nr. 19/2014 a Consiliului Uniunii și Hotărârea nr. 91/2014 a Consiliului Uniunii Notarilor Publici, Hotărârea nr. 5/2018 a Consiliului Uniunii Notarilor Publici, în ceea ce privește pe: C., D., E., F., G., H., I., pe motiv de incompatibilitate și motiv de interese,

- Obligarea pârâților la prezentarea hotărârilor, deciziilor prin care s-au stabilit indemnizațiile pentru Corpul de Control al Uniunii pentru toți pârâții,

- Anularea acestor hotărâri, decizii prin care s-au stabilit indemnizațiile pentru Corpul de Control al Uniunii, pentru toți pârâții, ca nelegale și netemeinice,

- Restituirea indemnizațiilor încasate în baza acestor decizii către Uniunea Națională a Notarilor Publici,

- Obligarea pârâților C., D., E., F., G., H., I., în solidar cu Uniunea Notarilor Publici, la despăgubiri materiale și morale în cuantum de 25.000 Euro, pentru fiecare reclamant.

Deopotrivă, constată Înalta Curte că, prin cererea de chemare în judecată înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Bihor sub nr. de dosar x/2018, aceeași reclamanți, respectiv A. și B. au solicitat în contradictoriu cu pârâții J., Consiliul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, Camera Notarilor Publici Oradea, să oblige pârâții să prezinte deciile pe ultimii 5 ani, prin care Consiliul Uniunii l-a numit la J. membru în Comisia de control a Uniunii, să constate că este incompatibilitate între calitatea de membru în Consiliul Uniunii și membru în echipa de control a Uniunii, și să fie obligat pârâtul J. să restituie sumele încasate în această calitate.

Prin sentința nr. 54/2019 a Tribunalului Bihor, pronunțată în acest dosar, a fost admisă excepția necompetenței materiale a tribunalului și declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Oradea.

Acțiunea a fost precizată ulterior de către reclamanți, în fața Curții de Apel Oradea, aceștia solicitând instanței:

- obligarea Uniunii Naționale a Notarilor Publici să comunice deciziile prin care s-a stabilit calitatea de membru în Corpul de control a Președintelui a pârâtului J. și deciziile prin care s-a stabilit indemnizația cuvenită acestuia pentru exercitarea acestei funcții,

- să se constate nulitatea deciziilor de numire în funcție a pârâtului J. și de stabilire a indemnizației pe motiv de incompatibilitate și conflict de interese,

- să se anuleze Hotărârea nr. 9/2015 a Uniunii Notarilor Publici, prin care pârâtul J. a fost numit memmrbu în echipa de control a Președintelui pentru controlul de la Oradea,

- să se anuleze Hotărârea nr. 19/14.03.2014 emisă de Consiliul Uniunii, în ceea ce-l privește pe pârâtul J.,

- să fie obligat pârâtul J. să restituie Uniunii Naționale a Notarilor Publici suma de 15.000 RON, încasată în calitate de membru în corpul de control al președintelui,

- să fie obligat pârâtul J. să restituie Camerei Notarilor Publici Oradea suma de 5000 RON reprezentând diurnă, cazare pentru controalele din Oradea,

- să fie obligată Uniunea Națională a Notarilor Publici să emită o decizie de eliberare a pârâtului J. din funcția de membru în Corpul de control al Președintelui.

Prin sentința civilă nr. 177/CA/2019 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2018, instanța a dispus, printre altele:

"Admite excepția inadmisibilității capătului de cerere privind obligarea pârâtei Uniunea Națională a Notarilor Publici să comunice reclamanților hotărârile prin care l-a numit pe pârâtul G., ca membru în Corpul de Control al Președintelui și de stabilire a indemnizației cuvenite pentru exercitarea acestei calități, invocată din oficiu de către instanță,

- Admite excepția inadmisibilității capetelor de cerere privind anularea Dispoziției de control nr. 9/2015 a Uniunii Notarilor Publici și a Hotărârii nr. 19/14.03.2014 emisă de Consiliul Uniunii Naționale a Notarilor Publici, în ceea ce privește numirea pârâtului G., invocată de pârâta Uniunea Națională a Notarilor Publici,

- Respinge, ca inadmisibilă acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâții G. și Uniunea Națională a Notarilor Publici.

- Admite excepția inadmisibilității capetelor de cerere prvind: obligarea pârâtei Uniunea Națională a Notarilor Publici să comunice reclamanților hotărârile prin care l-a numit pe pârâtul H. ca membru în Corpul de Control al Uniunii, membru în Corpul de Control al Președintelui și de stabilire a indemnizației cuvenite, constatarea că, prin Hotărârea nr. 19/2014 a Consiliului Uniunii Notarilor Publici pârâtul H. a fost numit membru în Corpul de Control al Uniunii, incompatibilitatea acestuia cu funcția de membru în Consiliul Uniunii și obigarea să restituie sumele încasate cu titlu de indemnizație pentru această funcție.

- Admite excepția inadmisibilității capătului de cerere privind anularea art. 7, pct. 4,5 și 6 din Hotărârea nr. 47/2013 a Consiliului Uniunii Notarilor Publici, invocată de pârâta Uniunea Națională a Notarilor Publici.

- Respinge, ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamanții A. și B. în contradictoriu cu pârâții Uniunea Națională a Notarilor Publici, H., Casa de Pensii a Notarilor Publici și Camera Notarilor Publici".

Analizând dosarul de față, prin raportare la obiectul dosarului nr. x/2018, ce vizează mai multe acțiuni conexe formulate de aceeași reclamanți, ce au calitatea de recurenți în prezenta cauză, urmare a admiterii excepției litispendenței, respectiv conexității (acțiuni ce au făcut obiectul dosarelor înregistrate sub nr. x/2018, y/2018, z/2019, w/2019, t/2019, s/2019, q/2019, toate trimise la primul dosar înregistrat, respectiv la dosarul nr. x/2018) se constată că și în prezenta cauză se contestă legalitatea acelorași acte administrative, ce au mai fost deduse judecății unei alte instanțe, respectiv Hotărârea nr. 47/2013 și Hotărârea nr. 19/2014 și, deși obiectul și părțile celor două dosare nu sunt identice, între acestea există o strânsă legătură de cauzalitate, astfel cum în mod judicios a constatat și instanța de fond.

În condițiile în care petitele referitoare la anularea Hotărârii nr. 47/2013 a Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici, art. 7, pct. 5 și 6 și a Hotărârii nr. 19/2014 emisă de Uniunea Națională a Notarilor Publici, în ceea ce-i privește pe doi dintre intimații-pârâți din prezenta cauză, respectiv H. și G., au fost deja analizate de către o altă instanță, prin sentința civilă nr. 177/27.11.2019, fără a fi însă soluționate definitiv, apreciză Înalta Curte că, în mod corect instanța de fond a suspendat judecata litigiului de față, făcând aplicarea dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. legătura dintre cele două dosare fiind evidentă.

Deopotrivă, reține instanța de control judiciar că, în mod temeinic judecătorul fondului a constatat că petitele referitoare la anularea Hotărârii nr. 5/2018 a Uniunii Naționale a Notarilor Publici și la constatarea incompatibilității pârâtului I., obligarea acestuia la restituirea indemnizațiilor primite în calitate de membru în Corpul de control al Uniunii și a Hotărârii nr. 91/2014 a Uniunii Naționale a Notarilor Publici, ce fac de asemenea obiectul prezentului litigiu, au mai fost analizate anterior prin sentința nr. 151/16.10.2019, respectiv prin sentința nr. 188/12.12.2019, ambele emise de Curtea de Apel Oradea, în prezent acestea aflându-se în faza de recurs pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Și din această perspectivă, apreciază instanța de control judiciar că măsura suspendării este oportună, evitându-se astfel pronunțarea unor hotărâri contradictorii, cu efecte nedorite asupra stabilității raporturilor juridice existente între părți.

De altfel, chiar recurenții-reclamanți au recunoscut faptul că situatia din dosarul de față este identică cu cea din dosarul nr. x/2018 " în prezentul dosarul noi am solicitat anularea parțială a Hotărârii nr. 47/2013 și Hotărârea nr. 19/2014 . . . . . . . . . .".

Împrejurarea că, în prezenta cauză figurează și alți intimați-pârâți (respectiv E., C. și D.) nu prezintă relevanță sub aspectul legalității măsurii dispusă de instanța de fond, în condițiile în care suspendarea facultativă nu presupune existența unei identități totale a părților, importantă fiind legătura de cauzalitate dintre cele două dosare.

Astfel, având în vedere că în dosarul nr. x/2018 al Curții de Apel Oradea, au fost soluționate, în primă instanță, deocamdată, mai multe dintre petitele care se regăsesc și în prezentul dosar, dar și reținând că în calea de atac a recursului, soluțiile care pot fi pronunțate pot tranșa definitiv litigiul dintre părți, inclusiv în privința unor dosare ulterior înregistrate, în mod corect judecătorul fondului a reținut că se impune suspendarea judecății litigiului de față, până la soluționarea definitivă a dosarului anterior menționat, legătura dintre acestea și oportunitatea, fiind judicios determinate de către acesta.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, constatând că încheierea recurată nu este afectată de nelegalitate, instanța de fond în mod corect făcând aplicarea dispozițiilor art. 413 alin. (1).pct. 1 C. proc. civ., Înalta Curte, în conformitate cu dispozițiile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul formulat de reclamanții A. și B., ca nefondat, menținându-se astfel măsura suspendării judecății pricinii ce face obiectul dosarului nr. x/2019-P.I, aflat pe rolul Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, până la soluționarea dosarului nr. x/2018

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția nulității recursului.

Respinge recursul formulat de reclamanții A. și B. împotriva încheierii din 22 ianuarie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2019-P.I., ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 octombrie 2020.