ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6744/2020

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin contestația formulată împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 165/10.12.2020, contestatorul A. al Municipiului București a solicitat anularea deciziei și depunerea verificării listelor suplimentare din secțiile de votare aferente Circumscripției Electorale nr. 42 - Municipiul București.

Arată contestatorul că, prin decizie nu s-a soluționat cererea formulată prin adresa nr. x/08.12.2020, iar în data de 06.12.2020, în timpul desfășurării alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, o serie de reprezentanți ai PMB, în birourile electorale ale secțiilor de votare aferente Oficiului Electoral Sector 3, au constatat că președinții acestora au permis votul, pe listele suplimentare, unor persoane care nu aveau domiciliul pe raza de competență a respectivelor secții de votare, ci în alte sectoare ale municipiului București sau în alte județe.

Ca urmare a acestui fapt, contestatorul arată că a depus adresa nr. x/08.12.2020 prin care s-au prezentat datele de mai sus și a solicitat verificări și adresa nr. x/08.12.2020 prin care s-a prezentat o evaluare statistică și a solicitat Oficiului Electoral Sector 3, verificarea listelor suplimentare și înaintarea rezultatelor verificării, împreună cu al doilea capăt de cerere de invalidare a rezultatelor alegerilor la nivelul Cirumscripției Elecotrale nr. 42 către Biroul Electoral Central.

Oficiul Electoral Sector 3 nu a ținut seama de primul capăt de cerere din adresa nr. x/08.12.2020, care îi era adresat și a declinat competența în favoarea BEC, care a luat în discuție al doilea capăt de cerere, folosindu-se astfel de procedură pentru a nu motiva un răspuns la refuzarea posibilității administrării de probatoriu, având în vedere refuzul de a li se înmâna copii după listele suplimentare.

Contestatorul arată că s-au încălcat astfel prevederile art. 8 lit. e) din Legea nr. 208/2015, pentru refuzul de a se înregistra cererile referitoare la eliberarea copiilor listelor suplimentare, precum și cele ale art. VII din O.U.G. nr. 64/2009.

Prin permiterea votului cetățenilor fără drept de vot în respectivele secții de votare, președinții BES au încălcat prevederile art. 8 lit. j) și art. 84 alin. (1) din Legea nr. 208/2015.

Prin declinarea competenței în tot asupra cererilor nr. x/2020 și nr. y/2020, Oficiul Electoral Sector 3 a încălcat prevederile art. 14 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 208/2015.

Contestatorul a depus la dosar înscrisuri din care rezultă că unele persoane au votat pe liste suplimentare, deși aveau domiciliul în alt sector sau în alt județ, astfel că rezultatele alegerilor la nivelul Circumscripției Electorale nr. 42 - Municipiul București sunt eronate și de natură să ducă la vicierea rezultatelor la nivel național prin modificarea pragului electoral stabilit de Legea nr. 208/2015.

Înalta Curte constată că prin Decizia nr. 165/10.12.2020, Biroul Electoral Central a respins cererea privind anularea alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților în Circumscripția Electorală nr. 42 - Municipiul București, formulată de A..

În motivarea deciziei se arată că disp. art. 51 din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare, stabilesc că sunt înscrise și persoanele care se prezintă la vot și fac dovada că au domiciliul sau reședința pe raza secției de votare respective, însă au fost omise din lista electorală permanentă, precum și persoanele care se prezintă la vot și fac dovada că au reședința pe raza secției de votare respective, însă nu au făcut cereri de înscriere în Registrul electoral cu adresa de reședință, nefiind un număr limitat, strict la membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare și la personalul care asigură paza.

S-a mai reținut că susținerile contestatorului sunt simple afirmații sau speculații, neînsoțite de vreo probă, nefiind apte să conducă la concluzia că s-ar impune anularea alegerilor în circumscripția electorală nr. 42 - Municipiul București.

Potrivit disp. art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, Biroul Electoral Central are competența să soluționeze cererile de anulare a alegerilor dintr-o secție de votare sau circumscripție electorală pentru fraudă electorală, iar decizia acesteia poate fi atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Așadar, Înalta Curte are competența să se pronunțe în privința cererii de anulare a deciziei Biroului Electoral Central care a avut drept obiect anularea alegerilor dintr-o secție de votare/circumscripție electorală, pentru fraudă electorală.

Din această cauză, motivele prin care contestatorul a arătat că nu a fost soluționată Cererea nr. x/08.12.2020 prin care a solicitat verificări din partea Oficiului Electoral Sector 3, sau că acest oficiu și-a declinat competența în favoarea BEC, ori refuzul de a se înregistra cererile referitoare la eliberarea copiilor listelor suplimentare, nu pot fi avute în vedere, deoarece nu fac obiectul deciziei atacate.

În sensul disp. art. 12 alin. (4) din Legea nr. 208/2015, prin fraudă electorală se înțelege orice faptă incrimiată de lege care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării, ori în timpul numărării voturilor și încheierii proceselor-verbale și care are ca rezultat denaturarea voinței alegătorilor și crearea de avantaje concretizate prin mandate în plus pentru un competitor electoral.

Dispozițiile art. 12 alin. (4) din Legea nr. 208/2015 au în vedere faptele de natura contravențiilor și infracțiunilor electorale, după cum se poate observa, permiterea votării unor persoane pe listele suplimentare deși nu aveau domiciliul în raza de competență a acelor secții de votare sau aveau domiciliul într-un alt județ, nu reprezintă o faptă incriminată de lege, în sensul arătat.

Chiar dacă s-ar considera că prin fraudă electorală se înțelege "orice faptă" care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării, ori în timpul numărării voturilor și încheierii proceselor-verbale, aceasta, pentru a deveni o fraudă electorală care să conducă la anularea alegerilor, trebuie să aibă ca rezultat denaturarea voinței alegătorilor și crearea de avantaje concretizate prin mandate în plus pentru un competitor electoral.

Or, în speță, nu s-a demonstrat nici denaturarea voinței alegătorilor și, cu atât mai mult, nici crearea de avantaje altui competitor.

Alegătorii în cauză și-au exercitat dreptul de vot în mod legal și nu se poate demonstra că aceștia nu voiau să voteze lista aleasă, iar prin aceată faptă un alt competitor a primit mandate în plus.

Cu alte cuvinte, faptele invocate în contestație nu sunt de natură să modifice rezultatul alegerilor din 06.12.2020, iar anularea alegerilor nu poate fi decisă pentru a se verifica dacă motivele expuse sunt reale.

Pe baza realității motivelor de fraudă electorală se dispune anularea alegerilor, dispozițiile legale neputând să fie interpretate în sensul solicitat de contestator.

Față de acestea, în temeiul art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, modificată și completată, contestația urmează să fie respinsă ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația formulată de contestatorul A. al Municipiului București împotriva Deciziei nr. 165 din 10 decembrie 2020 emisă de Biroul Electoral Central ca nefondată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 12 decembrie 2020.