ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6454/2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 5 noiembrie 2020, pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Departamentul pentru Situații de Urgență și Ministerul Afacerilor Interne, a solicitat:

(i) anularea în tot a Ordinului Șefului Departamentului de Stat pentru Situații de Urgența nr. x din 03.11.2020, prin care s-a dispus prelungirea detașării reclamantului cu 15 zile;

(ii) suspendarea, în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004, până la soluționarea definitivă a cauzei, a executării Ordinului Șefului Departamentului de Stat pentru Situații de Urgență nr. x din 03.11.2020.

Prin sentința civilă nr. 171 din 16 noiembrie 2020, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele:

(i) a admis excepția inadmisibilității;

(ii) a respins, ca inadmisibilă, cererea de suspendare a executării actului administrativ;

(iii) a admis acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Departamentul pentru Situații de Urgență și Ministerul Afacerilor Interne;

(iv) a anulat Ordinul Șefului Departamentului de Stat pentru Situații de Urgența nr. x din 03.11.2020.

Împotriva sentinței civile nr. 171 din 16 noiembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâtul Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecare, admiterea excepției inadmisibilității cererii de suspendare a Ordinului Șefului Departamentului pentru Situații de Urgenta nr. x/3.11.2020 și respingerea cererii de chemare în judecată, având ca obiect anularea acestui act, ca rămasă fără obiect.

Recurentul-pârât a criticat soluția instanței de fond pronunțată cu privire la cererea de suspendare a executării ordinului atacat, susținând că, potrivit art. 5 alin. (3), coroborat cu art. 14 din Legea nr. 554/2004, în litigiile privind acte administrative emise pentru înlăturarea epidemiilor, nu sunt aplicabile dispozițiile legale referitoare la posibilitatea suspendării actului contestat, astfel încât este întemeiată excepția inadmisibilității cererii de suspendare.

În ceea ce privește cererea în anulare, recurentul-pârât a susținut că cererea de chemare în judecată este lipsită de obiect, întrucât Ordinul Șefului Departamentului de Stat pentru Situații de Urgența nr. x din 03.11.2020 a fost anulat prin Ordinul Șefului Departamentului de Stat pentru Situații de Urgența nr. x din 06.11.2020, care a intrat în vigoare la 09.11.2020.

Prin întâmpinarea depusă la dosarul instanței de recurs, intimatul-reclamant A. a invocat excepția lipsei de interes în susținerea recursului declarat împotriva soluției pronunțate cu privire la cererea de suspendare a executării actului administrativ (astfel cum a fost recalificată de instanța de control judiciar), iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, cu prioritate în raport de motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de pârât, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 488 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere când instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale, iar potrivit art. 176 pct. 4 din același act normativ, nulitatea actului de procedură este necondiționată de existența unei vătămări, în cazul încălcării dispozițiilor legale referitoare la compunerea instanței.

Prin actul administrativ contestat în cauză s-a dispus prelungirea detașării reclamantului, cadru medical, într-o altă unitate spitalicească, autoritatea pârâtă întemeind această măsură pe dispozițiile art. 19 din Legea nr. 136/2020, astfel încât, în stabilirea competenței instanței de judecată, precum și a numărului de judecători care compun completul învestit cu soluționarea pricinii, vor fi avute în vedere prevederile alin. (5) al acestui articol, potrivit cărora: "Ordinul de detașare emis conform alin. (1) poate fi atacat în termenul legal la instanța de contencios administrativ competentă.".

Deși art. 15 - 17 din Legea nr. 136/2020 cuprind norme derogatorii de la dreptul comun în materia contenciosului administrativ, cu privire la instanța competentă și compunerea completului de judecată, Înalta Curte constată că situația dedusă judecății nu poate fi subsumată acestor proceduri speciale. Ordinul contestat de reclamantul A. nu se încadrează în ipoteza acestor texte de lege, întrucât, deși emis de Șefului Departamentului pentru Situații de Urgență, actul administrativ nu privește măsura instituirii carantinei zonale, dată în competența specială a secției de contencios administrativ și fiscal a curții de apel de la sediul autorității pârâte și judecată în complet compus din trei judecători. Totodată, ordinul atacat nu privește nici măsura izolării ori carantinării personale, dată în competența judecătoriei.

Prin urmare, actul administrativ individual dedus judecății este atacat în condițiile prevăzute de textul de lege care reglementează procedura de emitere și contestare, respectiv art. 19 din Legea nr. 136/2020, iar mențiunile din cuprinsul alin. (5) al acestui articol cu privire la "instanța de contencios administrativ competentă" nu pot fi interpretate decât prin raportare la norma de drept comun, respectiv la dispozițiile legii contenciosului administrativ.

În susținerea acestei concluzii este și împrejurarea că, atunci când a intenționat să instituie o procedură specială pentru contestarea actelor administrative emise în temeiul Legii nr. 136/2020, legiuitorul a precizat expres posibilitatea contestării "în condițiile prezentei legi" (a se vedea în acest sens art. 11 alin. (3) și art. 15 alin. (3) din lege).

Pe cale de consecință, reținând aplicabilitatea în cauză a prevederilor Legii nr. 554/2004, Înalta Curte are în vedere și prevederile art. 54 din Legea nr. 304/2004, coroborate cu cele ale art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, potrivit cărora:

"cauzele date potrivit legii, în competența primei instanțe (...) se judecă în complet format dintr-un judecător".

În cauză, instanța de fond a judecat cauza în complet de trei judecători, potrivit dispozițiilor art. 15 alin. (1) din Legea nr. 136/2020, deși obiectul cauzei impunea judecarea în complet de unic judecător, motiv de nelegalitate care conduce, potrivit art. 176 pct. 4 C. proc. civ., la desființarea integrală a actului de procedură, adică la casarea în tot a sentinței recurate și la restituirea cauzei pentru a fi judecată în complet legal compus dintr-un singur judecător.

Având în vedere casarea integrală a sentinței și motivul care a determinat-o, Înalta Curte apreciază a nu mai fi necesară examinarea excepției lipsei de interes în susținerea recursului, invocată de intimatul-reclamant și nici a motivului de casare întemeiat de recurentul-pârât pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., aceste aspecte urmând a fi avute în vedere de instanța de fond la judecarea cauzei.

Pentru aceste considerente, constatând incidența cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., în temeiul prevederilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ. Înalta Curte va admite recursul, va casa în tot sentința recurată și va trimite cauza spre soluționare Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, în complet de judecător unic.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâtul Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne împotriva sentinței civile nr. 171 din 16 noiembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

Casează în tot sentința recurată și trimite cauza spre soluționare, în complet de judecător unic, la Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 2 decembrie 2020.