ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3586/2014

Asupra recursului de

față,

Din examinarea

lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

procesual

Prin acțiunea înregistrată la data de 7

decembrie 2012 sub nr. 1722/33/2012 reclamantul N.T. în contradictoriu cu Casa

Județeană de Pensii Cluj a solicitat instanței anularea Hotărârii nr. 31325 din

21 februarie 2012 și obligarea pârâtei la recunoașterea calității de refugiat.

instanțe

Prin Sentința nr. 115

din 6 februarie 2013, Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă contencios

administrativ și fiscal, a respins ca tardivă acțiunea formulată de reclamantul

N.T. în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Cluj.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța de fond a reținut în esență următoarele aspecte:

Actele depuse de

reclamant, respectiv confirmarea de primire, atestă că reclamantului i-a fost

comunicată hotărârea Casei de Pensii Cluj în data de 4 mai 2012, iar acțiunea

în instanță a fost promovată abia în 7 decembrie 2012 cu depășirea termenului

de 30 zile prevăzut de art. 7 alin. (4) din Legea nr. 189/2000.

înfățișate de recurenta-reclamantă

Împotriva Sentinței

civile nr. 115/2013 din 6 februarie 2013 a formulat recurs reclamantul N.T.,

criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În esență, recurentul

a susținut că în mod greșit instanța de fond a respins acțiunea ca tardivă,

întrucât nu-i aparține semnătura aflată pe borderoul care face dovada

comunicării hotărârii Casei de Pensii.

II. Considerentele

Înaltei Curți asupra recursului

Analizând cererea de

recurs, motivele invocate, normele legale incidente în cauză precum și în

conformitate cu prevederile art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte

constată că recursul este nefondat și îl va respinge ca atare, pentru

considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează:

Obiectul acțiunii

introductive de instanță îl constituie anularea Hotărârii nr. 31325 din 21

februarie 2012 și obligarea pârâtei la recunoașterea calității de refugiat.

Prima instanță a

respins acțiunea ca tardivă, opinie împărtășită și de Înalta Curte.

Potrivit art. 1 din

O.G. nr. 105/1999, cu modificările și completările ulterioare,

"beneficiază de prevederile prezentei ordonanțe persoana, cetățean român,

care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940

până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice, după cum

urmează: [...] c) a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă

localitate".

În cauză, Hotărârea

nr. 31325, a fost adoptată la data de 21 februarie 2012, a fost comunicată

reclamantului în data de 4 mai 2012, iar acesta a contestat hotărârea abia la

data de 7 decembrie 2012.

Înalta Curte constată

că sunt nefondate criticile recurentului, simpla susținere a recurentului în

sensul că nu-i aparține semnătura aflată pe borderoul care face dovada primirii

hotărârii contestate, nefiind suficientă, astfel că până la proba contrarie

acest borderou confirmă data comunicării Hotărârii nr. 31325 din 21 februarie

2012, respectiv data de 4 mai 2012.

În conformitate cu

dispozițiile art. 7 alin. (4) din Legea nr. 189/2000, împotriva hotărârii emise

în temeiul acestei legi persoana interesată poate face contestație la Curtea de

Apel în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii, potrivit Legii

contenciosului administrativ.

Înalta Curte reține

că dispozițiile art. 7 alin. (4) din Legea nr. 189/2000 au caracter imperativ,

în sensul că nerespectarea termenului prevăzut expres are ca efect decăderea

din drepturi.

De altfel, prin

Decizia nr. XXXII din 16 aprilie 2007 a Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de

Casație și Justiție, s-a statuat că hotărârea Comisiei pentru aplicarea

Ordonanței Guvernului nr. 105/1999, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 189/2000, poate fi contestată la instanța de contencios administrativ

competentă, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Prin urmare, Înalta

Curte constată că, în mod corect, instanța de fond a apreciat că, din această

perspectivă, contestația formulată de reclamant, este tardivă, întrucât

termenul de 30 de zile a expirat.

soluției adoptate în recurs

Având în vedere toate

considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta

Curte va respinge recursul ca nefondat, neexistând motive de reformare a

sentinței, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și art. 304

1

C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge recursul

declarat de N.T. împotriva Sentinței civile nr. 115/2013 din 6 februarie 2013 a

Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă de contencios administrativ și

fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 2 octombrie 2014.

Procesat de GGC - AP