ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 84/2015

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia civilă nr. 4727/R din 23 mai 2013 Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins excepția de neconstituționalitate invocată de reclamantul P.E. și a respins recursul declarat de către reclamantul P.E. împotriva sentinței civile nr. 8496/PI din 13 decembrie 2013 pronunțată de Tribunalul Timiș în Dosar nr. 8217/30/2013. Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că excepțiile de neconstituționalitate ridicate de către reclamant, tind la lipsirea de efecte juridice, cu caracter general a unor norme juridice adoptate de legiuitor încă din anul 2004 respectiv Legea nr. 554/2004 sau a unor texte din Noul C. proc.

civ., texte intrate în vigoare începând cu data de 15 februarie 2013 și care au tocmai rolul de a stabili un nou profil al procesului civil, un proces previzibil ce urmează a fi soluționat cu celeritate. Ca atare invocarea neconstituționalității unor articole din legi sau coduri, pe considerente generale și cu argumente care nu se regăsesc în doctrina de specialitate, plasează aceste cereri în ipoteza prevăzută la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, în sensul că această solicitare nu are legătură cu soluționarea speței dedusă judecății. Această concluzie se desprinde cu atât mai mult din împrejurarea că recurentul, în recursul analizat nu a înțeles să dezvolte nici un argument cu privire la hotărârea primei instanțe, ci a înțeles să susțină că toate articolele pe care le-a invocat ca temei de drept în acțiune, sunt contrare constituției.

Recurentul P.E. a declarat recurs împotriva respingerii excepției de neconstituționalitate, fără a preciza motivele de nelegalitate pe care își întemeiază recursul. Examinând cauza și decizia recurată, Înalta Curte constată că recursul este nul. Pentru a ajunge la această soluție, instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate. Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din Noul C. proc. civ.: „(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat”. Art. 487 alin. (1) din Noul C. proc. civ. prevede că: „Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs” Conform art. 489 din Noul C. proc.

civ. recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului în care instanța de recurs ar putea reține, din oficiu, motive de casare de ordine publică. Or, în cauză, nu există motive de ordine publică, ce ar fi putut fi invocate din oficiu, de către instanță. Înalta Curte constată că cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care recurentul își întemeiază cererea. Prin urmare, în temeiul dispozițiilor art. 491 din Noul C. proc. civ., se va constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nulitatea recursului declarat de reclamantul P.E. împotriva deciziei civile nr. 4727/R din 23 mai 2013 a Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 16 ianuarie 2015.