ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2573/2014

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei. Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Bacău sub nr. 552/32/2012 din 13 iulie 2012, reclamanta R.N.P. R. – D.S. Bacău a chemat în judecată G.R. în contradictoriu cu care a solicitat anularea parțială a H.G. nr. 812 (M. Of., nr. 597/24.08.2011), respectiv anularea pozițiilor nr. 204 și 205 din anexa 1 la H.G. nr. 812/2011. În motivarea acțiunii, reclamanta a susținut că pozițiile nr. 204 și 205 din anexa nr. 1 „Completări la inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei D.”, includ (segmente) din drumurile forestiere A.D. și P., drumuri care, potrivit art. 1 alin. (2) lit. g) și alin. (3) C. silvic, aparțin domeniului public al statului și se află în administrarea R.N.P.

R. prin D.S. Bacău, O.S. Târgu Ocna, drumul A.D. făcând și obiectul unor lucrări de investiții, respectiv lucrări de reabilitare a infrastructurii forestiere cu finanțare de la bugetul de stat și credit extern. Guvernul a formulat întâmpinare prin care, ca o chestiune prealabilă, a solicitat, în temeiul art. 57 C. proc. civ., introducerea în cauză a unității administrativ-teritoriale Comunei D. Totodată, a invocat excepția tardivității acțiunii în raport de dispozițiile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și de data publicării în M. Of. a H.G. nr. 812/2011, respectiv 24 august 2011. Pe fondul cauzei, a susținut netemeinicia apărărilor reclamantei.

Prin întâmpinare, unitatea administrativ-teritorială Comuna D. a invocat tardivitatea acțiunii în raport de dispozițiile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 554/2004; totodată, pârâta a susținut că a fost depășit și termenul de 30 de zile pentru formularea plângerii prealabile, excepție recalificată de instanță, la termenul din 25 octombrie 2012, în inadmisibilitate. Hotărârea instanței de fond Prin Sentința nr. 264 din 29 noiembrie 2012 a Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, s-a admis excepția inadmisibilității; a fost respinsă acțiunea în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamanta R.N.P. R. – D.S. Bacău în contradictoriu cu pârâții Comuna D., reprezentată prin primar și G.R., ca inadmisibilă.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că H.G. nr. 812/2011 nu conține norme cu aplicabilitate impersonală, repetată și obligatorie pentru un număr nedeterminat de subiecte. H.G. nr. 812/2011 a modificat și completat (sub aspectul contestat în cauză) H.G. nr. 1347/2001 în privința sferei bunurilor care fac parte din domeniul public al comunei D., ca subiect de drept determinat, astfel că nu este un act administrativ normativ. În aceste condiții s-a constatat că plângerea prealabilă trebuia făcută, potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, respectiv de la data publicării H.G. nr. 812/2011 în M. Of. al României.

În condițiile in care plângerea prealabilă a fost făcută la data de 5 decembrie 2011, s-a apreciat că aceasta este tardiv formulată, ceea ce atrage inadmisibilitatea acțiunii. Recursul Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta R.N.P. R. – D.S. Bacău, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În motivarea cererii de recurs, a arătat că hotărârea de guvern este un act administrativ normativ, motivarea instanței de fond apreciind-o greșită pe acest considerent. În subsidiar, in condițiile in care se va reține că H.G. nr. 812/2011 este un act administrativ individual, solicită a se reține că plângerea prealabilă a fost formulată in termenul de 6 luni prevăzut de dispozițiile art. 7 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.

În drept, cererea de recurs se întemeiază pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 și 304 1 C. proc. civ. Considerentele și soluția instanței de recurs Înalta Curte, examinând sentința atacată sub aspectul criticilor formulate, ce pot fi circumscrise motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și raportat la prevederile Legii nr. 554/2004, republicată, reține că este incident în cauză motivul de casare prevăzut de art. 312 alin. (3) teza a II-a C. proc. civ., vizând soluționarea procesului fără a se intra în cercetarea fondului. Drept urmare, pe temeiul legal arătat, se va casa sentința instanței de fond și se va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, în considerarea celor în continuare arătate.

În fapt; La data de 13 iulie 2012, reclamanta R.N.P. R. – D.S. Bacău a investit instanța de judecată cu cererea prin care a solicitat anularea parțială a H.G. nr. 812 (M. Of., nr. 597/24.08.2011), respectiv anularea pozițiilor nr. 204 și 205 din anexa 1 la H.G. nr. 812/2011 „Completări la inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei D.”. În drept; Potrivit dispozițiilor art. 7 alin. (3) Este îndreptățită să introducă plângere prealabilă și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept, din momentul în care a luat cunoștință, pe orice cale, de existența acestuia, în limitele termenului de 6 luni prevăzut la alin. (7); Alin (7) prevede că: Plângerea prealabilă în cazul actelor administrative unilaterale se poate introduce, pentru motive temeinice, și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului.

Termenul de 6 luni este termen de prescripție. În ceea ce privește caracterului H.G. nr. 812/2011 de act administrativ unilateral normativ sau individual, nu poate fi reținută susținerea recurentului in sensul că hotărârile de guvern sunt acte administrative normative, pe considerentul că emitentul acestora, G.R., reprezintă o autoritate publică centrală. Actele administrative normative conțin reglementări cu caracter general, impersonale, care produc efecte erga omnes, în timp ce actele individuale produc efecte, de regulă, față de o persoană, sau uneori față de mai multe persoane, nominalizate expres în conținutul acestor acte. Cu alte cuvinte, un act administrativ este fie normativ, fie individual, în funcție de întinderea efectelor juridice pe care le produce.

Așa cum a reținut și prima instanță, hotărârea in speță are caracteristicile unui act administrativ individual, pentru că urmărește stabilirea unei situații juridice precise în raport cu un număr relativ restrâns și determinat de subiecți de drept, „Completări la inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei D.”. Totuși, hotărârea este criticabilă întrucât instanța de fond, deși a stabilit in mod corect caracterul de act administrativ unilateral individual al hotărârii de guvern atacate, a omis a observa că recurenta – reclamantă are calitatea de terț în raport cu actul administrativ individual în discuție, iar in raport de dispozițiile art. 7 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, era îndreptățită să introducă această plângere, din momentul în care a luat cunoștință, in limitele termenului de 6 luni.

Înalta Curte de Casație și Justiție constată că in mod greșit prima instanță a admis excepția inadmisibilității acțiunii, constatând tardivitatea formulării plângerii prealabile, in condițiile in care H.G. nr. 812/2011 a fost publicată în M. Of. al României la data de 24 august 2011, iar plângerea prealabilă nr. 13586 poartă data de 5 decembrie 2011, fiind efectuată chiar intr-un termen de 6 luni chiar de la data publicării. Or, nici în primă instanță, nici în recurs nu s-a făcut dovada momentului la care reclamanta a cunoscut efectiv existența hotărârii de guvern, respectiv a anexei deduse judecății. Astfel, instanța de fond, prin admiterea excepției tardivității in raport de dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, a omis a observa incidența dispozițiilor alin. (3) al aceluiași articol, pronunțând o hotărâre casabilă.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs. Având în vedere toate considerentele expuse și ținând seama de împrejurarea că prima instanță nu a intrat în cercetarea fondului, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. și art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554004, Înalta Curte va admite recursul și va casa hotărârea atacată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de R.N.P. R. – D.S. Bacău împotriva Sentinței nr. 264 din 29 noiembrie 2012 a Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare către aceeași instanță. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 iunie 2014.