ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1569/2014

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii deduse judecății Prin cererea adresată acestei instanțe și înregistrată sub nr. 4889/1/2013 contestatoarea B.R.C. a solicitat anularea Hotărârii Plenului CSM nr. 825/2013. În motivarea contestației s-a arătat că: Prin Hotărârea nr. 452 din 23 mai 2013 a Secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a fost respinsă cererea de transfer a doamnei judecător B.R.C. de la Judecătoria Giurgiu la Judecătoria Pitești. Prin cererea înregistrată sub nr. 11097/1154/2013, doamna judecător B.R.C. a formulat contestație împotriva Hotărârii nr. 452 din 23 mai 2013 a Secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

În susținerea contestației, doamna judecător a precizat că, pe lângă motivele personale care au fost invocate în cererea de transfer și prin respingerea în mod repetat a cererilor anterioare de transfer, prin obligarea de a desfășura activitatea în localitatea Giurgiu în condițiile în care sunt locuri vacante la instanțe din apropierea localității de domiciliu, îi este încălcat grav dreptul la viață privată. A mai susținut că atâta vreme cât nu există un act normativ care să impună o interdicție ca judecătorii să își desfășoare activitatea în localitatea de domiciliu sau în cele apropiate domiciliului, se creează o discriminare vădită între aceeași categorie de personal.

A mai arătat că, în comparație cu judecătorii care domiciliază în localitatea Giurgiu care au o viață de familie normală, este privată de a petrece timpul cu familia și prietenii, nu s-a adaptat în municipiul Giurgiu, nu are niciun fel de viață socială sau privată în sensul larg al acestei noțiuni, viața privată limitându-se la zilele de sâmbătă și duminică, iar naveta pe care o efectuează de mai multe ori pe săptămână la localitatea de domiciliu îi afectează starea de sănătate datorită oboselii acumulate. Prin Hotărârea nr. 852 din 20 august 2013, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins contestația formulată de doamna B.R.C., împotriva Hotărârii nr. 452 din 23 mai 2013 a Secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

Pentru a hotărî astfel, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reținut următoarele: - Doamna B.R.C. a fost numită, conform opțiunii personale, în funcția de judecător la Judecătoria Giurgiu, la data de 15 iunie 2009, prin Decretul nr. 976/2009, publicat în M. Of. nr. 406/15.06.2009, în urma concursului de admitere în magistratură organizat la data de 29 martie 2009. - În sesiunea de transferuri soluționată la data de 23 mai 2013 pentru Judecătoria Pitești au fost formulate 5 cereri de transfer, iar Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a analiza comparativ toate cererile de transfer, având în vedere motivele personale și profesionale invocate, situația instanțelor de la care se solicită transferul, precum și avizele exprimate de către instanțele implicate.

- La analizarea cererii de transfer, s-a avut în vedere număr mai mare de posturi vacante de la Judecătoria Giurgiu, în condițiile în care la această instanță din cele 20 de posturi prevăzute în schemă doar 15 posturi sunt ocupate, 3 judecători sunt stagiari, s-a avut în vedere încărcătura pe judecător și pe schemă în anul 2012, care s-a situat cu mult peste media națională, precum și dificultățile constante de ocupare a posturilor de judecător vacante la această instanță. Secția de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a avut în vedere volumul de activitate al instanței de la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante și al posturilor temporar vacante la instanțele implicate, de dificultățile de ocupare acestora și a apreciat că prin admiterea cererii de transfer s-ar periclita activitatea instanței de la care se solicită transferul.

- Având în vedere criteriile stabilite prin art. 3 din Regulamentul privind transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 193/2006, cu modificările și completările ulterioare, Plenul C.S.M. a reținut că dificultățile în ocuparea schemei de personal reprezintă unul dintre criteriile avute în vedere la soluționare cererii de transfer. Reținând că argumentele expuse în hotărârea Secției pentru judecători contestată sunt temeinice și legale Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins contestația doamnei judecător B.R.C. Motivele contestației vizează: 1. încălcarea dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc.

civ., respectiv faptul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiată, aceasta nerăspunzând aspectelor invocate referitoare la discriminarea sa în raport cu alți colegi cărora li s-au admis cererile, în concret cu referirile la posibilitatea acestora de a face zilnic naveta, pe când judecătorul contestatar nu are această posibilitate. 2. încălcarea dispozițiilor art. 488 alin. (1) C. proc. civ., întrucât hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. În fond se critică politica de personal generală a Consiliului Superior al Magistraturii, aplicând în analizarea cererilor de transfer, analize comparative a volumului de activitate la cele două instanțe precum și greșita acordare întâietății celor ce intră în sistem în detrimentul magistraților cu vechime în aceasta.

3. Apărările intimatei Prin întâmpinare CSM a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată, arătându-se că: Potrivit art. 60 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, transferul judecătorilor și procurorilor de la o instanță la altă instanță sau de la un parchet la alt parchet se aprobă, la cererea celor în cauză, de Consiliul Superior al Magistraturii". Această dispoziție legală se regăsește, într-o formă asemănătoare și în cuprinsul art. 1 din Regulamentul privind transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor și procurorilor în alte funcții de conducere, precum și numirea judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 193/9 martie 2006. cu modificările ulterioare, competența de soluționare a cererilor de transfer aparținând secției de judecători procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Potrivit art. 3 din Regulamentul privind transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor, numirea judecătorilor și procurorilor în alte funcții de conducere, precum și numirea judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător, aprobat prin Hotărârea nr. 193 din 9 martie 2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu modificările ulterioare existente la momentul soluționării cererii doamnei judecător.

Având în vedere evidențele Direcției resurse umane și organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și motivele invocate de doamna judecător, s-a apreciat, în mod judicios, atât de Secția pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. nr. 452 din 23 mai 2013. cât și de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 852 din data de 20 august 2013. că cererea de transfer nu poate fi soluționată favorabil, având în vedere situația deosebită cu care se confruntă Judecătoria Giurgiu, încărcătura medie/judecător și încărcătura medie schemă la această instanță.

În cazul concret s-a avut în vedere situația deosebită a Judecătoriei Giurgiu, instanță la care ocuparea posturilor se realizează cu dificultate și la care încărcătura/judecător s-a situat constant cu mult peste media națională, fiind pe locul 7 în topul instanțelor cu încărcătură mare/judecător (dintr-un total de 176 de instanțe) și pe locul 20 în topul instanțelor cu volum deosebit de activitate (dintr-un total de 176 de instanțe). În motivarea poziției sale, a depus înscrisuri care au stat la baza hotărârilor adoptate.

Considerentele Înaltei Curți asupra contestației Argumentele de fapt și de drept relevante Transferul judecătorilor se realizează în conformitate cu Regulamentul pentru transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 193 din 9 martie 2006; Conform art. 3 din Regulamentul privind transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor, numirea judecătorilor și procurorilor în alte funcții de conducere, precum și numirea judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător, aprobat prin Hotărârea nr. 193 din 9 martie 2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu modificările ulterioare, la soluționarea cererilor de transfer ale judecătorilor și procurorilor la alte instanțe sau parchete vor fi avute în vedere următoarele criterii: - volumul de activitate al instanței sau parchetului de la care se solicită transferul și la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante și al posturilor temporar vacante la instanțele ori parchetele implicate și dificultățile de ocupare a acestora; - vechimea efectivă în funcția de judecător sau procuror; - vechimea la instanța sau parchetul de la care se solicită transferul; - vechimea în gradul aferent instanței, respectiv parchetului la care se solicită transferul; - specializarea judecătorului/procurorului,

specializările complementare, vechimea în cadrul secției/completului corespunzător specializării, precum și disponibilitatea de a activa în alte secții/complete decât cele corespunzătoare specializării ale instanței/parchetului la care solicită transferul, în raport cu cerințele acesteia; - domiciliul solicitantului; - locul de muncă al soțului sau soției; - distanța dintre domiciliul și sediul instanței sau parchetului la care funcționează judecătorul ori procurorul și posibilitățile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia; - starea de sănătate și situația familială.

Având în vedere evidențele Direcției resurse umane și organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și motivele invocate de petentă, s-a apreciat, atât de Secția pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. nr. 452 din 23 mai 2013. cât și de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 852 din data de 20 august 2013, faptul că cererea de transfer nu poate fi soluționată favorabil, având în vedere situația deosebită cu care se confruntă Judecătoria Giurgiu, încărcătura medie/judecător și încărcătura medie schemă la această instanță. Este evident că între aceste criterii, primul și cel mai important este cel vizând asigurarea activității la instanțe, atât cea de unde se dorește transferul, cât și la cea la care se urmărește transferul.

Or, conform datelor oficiale la Judecătoria Giurgiu erau vacante un număr de 5 posturi judecători, iar din cei 15 judecători efectiv prezenți un număr de 3 erau stagiari. Susținerile contestatoarei conform cărora la data de 1 noiembrie 2013, situația la Judecătoria Giurgiu era alta, nu pot fi avute în vedere, raportarea datelor, între care volumul de activitate era esențial, făcându-se la datele statistice din anul precedent - 2012. De altfel, și Hotărârea Plenului nr. 609 a Secției pentru judecători a CSM este dată la 18 iulie 2012, adică cu 5 luni înainte. Nu sunt de reținut criticile vizând utilizarea datelor statistice din anul precedent, întrucât verificarea activității unei instanțe, instituții în general, se realizează raportat la un an calendaristic, și nu la un moment limitat temporal.

În aceste condiții aprecierile referitoare la realitatea celor reținute în că Hotărârea nr. 852/2013 a Plenului CSM nu se susțin. De altfel, Hotărârea analizată precizează faptul că s-au analizat și motivele de ordin personal invocate de contestatoare însă justificat s-a dat prioritate criteriului fundamental al bunei desfășurări a activității la Judecătoria Giurgiu. Referitor la cel de-al doilea motiv al contestației, respectiv aplicarea greșită a normelor de drept material, susținerile de ordin subiectiv referitoare la colegii ale căror cereri de transfer au fost aprobate, precum și aprecierea asupra soluționării unor cereri de transfer la alte instanțe, nu sunt reale. Astfel, contestatoarea pretinde aplicarea unor reguli abstracte, necuantificabile, nerăspunzând în concret aplicării celor prevăzute de art. 3 din Hotărârea nr. 193/2006 a Plenului CSM.

În fond ceea ce dorește contestatoarea este luarea în considerare doar a acestor argumente, cu ignorarea celor în baza cărora cererea ei de transfer nu a fost admisă. Celelalte argumente invocate, referitoare la o pretinsă discriminare, nu pot fi primite, ele raportându-se la o pretenție în care intimata ar fi trebuit să acționeze în mod normal într-un alt mod. Ori, hotărârea contestată se referă la o situație concretă, astfel că analiza ei are a se face în raport de aceste argumente concrete. 2. Temeiul de drept al soluției adoptate Față de motivele invocate, Înalta Curte nu constată incidența art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. așa încât contestația formulată împotriva Hotărârii Plenului CSM nr. 852/2013, întrucât a fost dată cu respectarea prevederilor Regulamentului de transfer aprobat prin Hotărârea Plenului nr. 138/2006, urmează a fi respinsă ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge contestația formulată de B.R.C. împotriva Hotărârii nr. 852 din 20 august 2013 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondată. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 martie 2014 Procesat de GGC - GV