ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3404/2014

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, sub nr. 1179/57/2012, reclamantul Municipiul Alba Iulia, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului - Direcția Generală Constatare și Stabilire Nereguli Fonduri Europene, a solicitat instanței să dispună următoarele: - anularea deciziei nr. 189 din 15 septembrie 2012 emisă de pârât prin Comisia de soluționare a contestației; - anularea titlului de creanță din 19 septembrie 2012 privind proiectul cod SMID 6964 cu titlul „Reconstituire și punere în valoare acces latura de vest Cetatea Alba C., fortificația de tip Vauban, municipiul Alba Iulia 14+600”, beneficiar fiind Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Alba Iulia; - exonerarea Municipiului Alba Iulia de la plata tuturor sumelor stabilite conform notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare din 19 septembrie 2012. În motivarea acțiunii, reclamanta arată, în esență, că aplicarea unei corecții financiare de 25% din valoarea contactului de lucrări din 17 mai 2011 încheiat cu SC G.C.

SA, nu are un fundament legal, în condițiile în care cerința de calificare privind demonstrarea experienței similare în executarea lucrărilor de reabilitare prin pavarea cu piatră naturală într-un sit arheologic de categoria A, se justifică în raport de importanță și specificul lucrării. Cerința privind prezentarea unui contract de asistență tehnică încheiat cu Muzeul Național al Uniunii din Alba Iulia a fost emisă conform avizului Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din anul 2010 prin care a fost avizat proiectul cu condiția ca această instituție să efectueze cercetarea arheologică preventivă, inventarierea, conservarea și clasarea bunurilor. Toți factorii de evaluare stabiliți pentru oferta tehnică se raportează strict la cerințele proiectului tehnic și caietul de sarcini, factori care nu au restricționat participarea la procedura de achiziție publică, potrivit dispozițiilor art. 178 alin. (2) din O.U.G.

nr. 34/2006. Pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată și introducerea în cauză a autorității de audit, cerere respinsă de instanță prin încheierea de ședință din 20 martie 2013. Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 202 din 3 iulie 2013, a Curții de Apel Alba Iulia, a fost admisă acțiunea formulată de recurentul Municipiul Alba Iulia reprezentat prin Primar, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului - Direcția Generală, Constatare și Stabilire Nereguli Fonduri Europene. A fost anulată nota de constatare a neregulilor și stabilire a corecțiilor financiare din 19 septembrie 2012, emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului - Direcția Generală, Constatare și Stabilire Nereguli Fonduri Europene.

Prin aceeași sentință a fost anulată și decizia nr. 189 din 15 noiembrie 2012 emisă de Comisia de soluționare a contestației din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, reclamantul Municipiul Alba Iulia fiind exonerat de la plata creanței bugetare stabilită prin nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare din 19 septembrie 2012. În motivarea sentinței, instanța de fond a reținut că Municipiul Alba Iulia a derulat proiectul cod SMIS 6964 cu titlul „Reconstituire și punere în valoare acces latura de vest Cetatea Alba C., fortificația de tip Vauban, municipiul Alba Iulia 14+600” , beneficiar UAT Municipiul Alba Iulia iar în urma finalizării procedurii de achiziție publică desfășurată potrivit O.U.G.

nr. 34/2006 a fost încheiat contractul de lucrări din 17 mai 2011 cu SC G.C. SA, în valoare de 39.480.414,50 RON, fără TVA. Derularea proiectului a avut la bază contractul de finanțare din 09 decembrie 2010, încheiat de Municipiul Alba Iulia cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Regional 2007-2013 prin Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operațional Regional 2007-2013, prin care a fost acordată suma maximă de 50.480.548,28 RON finanțare nerambursabilă, reprezentând maxim 98% din valoarea totală eligibilă a proiectului, finanțarea asigurată din bugetul UE prin Programul Operațional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor - poli de creștere, Domeniul major de intervenție 1.1 - Planuri integrate de dezvoltare urbană, Sub domeniul „Centre urbane”.

Derularea procedurii de achiziție de lucrări a fost supravegheată de Compartimentul de Verificare Achiziții Publice din cadrul D.G.F.P. Alba care, prin raportul din 30 mai 2011 a constatat că procedura s-a desfășurat cu respectarea dispozițiilor legale, motiv pentru care nu au fost depuse contestații, nu au fost solicitate informații suplimentare și nici nu au fost întocmite note intermediare. Prin raportul de audit din anul 2012 întocmit de Autoritatea de audit din cadrul Curții de Conturi s-a reținut, în Anexa 4.7 poziția 7, existența a două nereguli și s-a recomandat Autorității de Management pentru Programul Operațional Regional excluderea de la finanțare a corecțiilor financiare.

În urma controlului de audit, Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional a formulat sesizarea din 29 iunie 2012 cu privire la suspiciunea de neregulă, sesizare pe baza căreia Serviciul Constatare și Stabilire Nereguli - POR din cadrul Direcției Generale Constatare și Stabilire Nereguli Fonduri Europene a întocmit nota de constatare a neregulilor și stabilire a corecțiilor financiare din 19 septembrie 2012 prin care s-au aplicat corecții de 25% în valoarea totală de 3.972.405,66 RON și TVA recuperabilă, în valoare de 972.834,04 RON. Reclamantul a formulat contestație, dar prin decizia 189 din 15 noiembrie 2012 a Comisiei de soluționare a contestației din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului aceasta a fost respinsă.

Soluționarea conflictului dedus judecății a vizat analizarea legalității stabilirii cerințelor de calificare în ceea ce privește experiența în executarea de pavaje din piatră naturală și în executarea lucrărilor de topografie, respectiv a factorilor de evaluare, încadrarea acestora în noțiunea de „neregulă” astfel cum aceasta este definită de O.U.G.

nr. 66/2011 în art. 2 alin. (1) lit. a). Instanța a reținut că prin Fișa de date a achiziției s-a solicitat ca cerința minimă obligatorie pentru a demonstra capacitatea tehnică și/sau profesională, finalizarea sau derularea în ultimii 5 ani a cel puțin un contract de lucrări de natura celor cuprinse în documentație, într-un ansamblu sau sit arheologic de categoria A, cu o valoare minimă impusă de 5.000.000 RON, dovedită cu contractele de lucrări, dar această cerință a fost impusă potrivit nevoilor concrete ale autorității contractante datorită faptului că lucrările, se efectuează într-un ansamblu cu valoare istorică națională și universală.

Necesitatea obiectivă este justificată prin concluziile Proiectului tehnic 303/M/2009 - Studiu de fezabilitate - DALI în cuprinsul căruia se arată că toate lucrările de sistematizare verticală ce presupun săpături și excavații executate în zona monumentului istoric sau în zona de protecție a acestuia vor fi supuse obligatoriu cercetărilor și supravegherii arheologice iar la pct. II.1.B sunt enumerate intervențiile propuse, respectiv soluțiile de reamenajare care, alături de lucrările de bază enumerate la pct. III.1, consolidează opțiunea manifestată pentru condiția ca lucrările să fie executate într-un sit arheologic de categorie A. Susținerea autorității de control potrivit căreia, dovada experienței similare în domeniul pavajelor se putea face și prin executarea unei lucrări în domeniu, de valoarea solicitată, nefiind relevant dacă lucrarea a fost executată într-un sit arheologic de categoria A - de importanță națională sau B- de importanță locală sau alte locații, nu a fost reținută de instanță, întrucât ar arunca în derizoriu clasificarea obiectivului în sit arheologic de categoria A, măsurile de protecție instituite de lege fiind inutile în condițiile în care importanța lucrărilor de pavare este tratată în mod separat de celelalte lucrări ce le preced și care presupun o anumită experiență specifică.

De asemenea s-a reținut că în ce privește cerința stabilită prin Fișa de date a achiziției paragraful V.4 -informații privind personalul tehnic - pct. 5 privitoare la experiența specifică a inginerului topograf, constând în executarea a minim o lucrare într-un sit arheologic, aceasta este justificată pentru aceleași argumente expuse mai sus. Cerința privind prezentarea unui contract de asistență tehnică încheiat cu Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia s-a emis în conformitate cu prevederile avizului MCPN din 2010 prin care s-a avizat proiectul cu condiția ca această instituție să efectueze cercetarea arheologică preventivă, inventarierea, conservarea și, după caz, clasarea bunurilor descoperite.

Aceasta cerință este în consonanță cu dispozițiile art. 36 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 422/2001, potrivit căruia efectuarea lucrărilor de conservare, consolidare, restaurare, precum și a oricăror alte lucrări, conform prevederilor legale, se realizează numai de către persoane fizice sau juridice atestate în acest sens și există obligativitatea să fie prevăzute în contracte condițiile și termenele de execuție cuprinse în avizul de specialitate. În derularea procedurii, reclamantul, ca autoritate contractantă a fost verificat de D.G.F.P. Alba în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (3) din O.U.G. nr. 30/2006, încheindu-se raportul de activitate din 30 mai 2011 în care, la Cap. 2.3. „Observații privind analiza documentației de atribuire” s-a constatat că, sub aspect procedural, documentația cuprinde elementele de minimă structură prevăzute la art. 33 alin. (2) din O.U.G.

nr. 34/2006, fără a exista obiecțiuni privind criteriile minime de calificare. Ca urmare, instanța a apreciat că nu a fost restricționată participarea la procedură în sensul art. 178 alin. (1) și (2), respectiv art. 179 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, întrucât aceste cerințe au fost precizate, conform principiului transparenței, în cadrul fișei de date a achiziției și au avut o justificare obiectivă. În ceea ce privește factorii de evaluare, din fișa de date a achiziției publice rezultă că pentru atribuirea contractului de achiziție publică a fost aleasă procedura „licitației deschise”, criteriul de atribuire stabilit fiind „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”. Stabilirea ofertei câștigătoare urma să se realizeze prin aplicarea următorilor factori de evaluare cu următoarea pondere: prețul ofertei - 50%, programul calității - 30% și demonstrarea unei metodologii adecvate de implementare a contractului - 20%.

În ceea ce privește factorul „programul calității”, autoritatea contractantă a stabilit că propunerea tehnică a ofertanților trebuie să conțină referiri referitoare la acest aspect, că programul calității concretizează sistemul de asigurare și de conducere a calității la particularitățile lucrării care fac obiectul ofertei, avizat de specialiști sau de organisme abilitate și că acesta trebuie să cuprindă: - descrierea sistemului calității aplicat la lucrare, inclusiv listele cuprinzând procedurile aferente sistemului calității - 8p, - descrierea procedurilor tehnice de execuție a principalelor categorii de lucrări privind realizarea obiectivului și măsurile de organizare a șantierului - 7p, - planul de control al calității - 5p, - planul de management al mediului - 3p, - măsuri de protecție a monumentelor istorice și a vestigiilor cu caracter arheologic - 5p, - măsuri de protecție pe timp friguros - 2p.

Analizând factorii de evaluare stabiliți de către autoritatea contractantă instanța a reținut că aceștia respectă dispozițiile art. 15 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006 și ale art. 199 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, respectiv factorii aleși au legătură directă cu natura și obiectul contractului de achiziție publică și sunt de natură a crea un avantaj autorității contractante. Toți factorii de evaluare stabiliți pentru oferta tehnică se raportează strict la cerințele proiectului tehnic și caietului de sarcini, iar avantajul care diferențiază calitativ ofertele este dat de conținutul complet sau incomplet al propunerilor tehnice și de gradul de îndeplinire al exigențelor de calitate prevăzute în documentația de execuție.

Au fost respectate și prevederile art. 14 alin. (1) și (2) din H.G. nr. 925/2006 și ale art. 199 alin. (3) din O.U.G. nr. 34/2006 deoarece factorii de evaluare au fost clar și detaliat precizați în cadrul documentației de atribuire, fiind de natură a reflecta metodologia de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice și financiare ale ofertanților. Autoritatea contractantă a elaborat nota justificativă din 25 ianuarie 2011 prin care a motivat modul prin care a stabilit ponderea pentru fiecare factor de evaluare respectând astfel prevederile alin. (4) al art. 15 din actul normativ menționat anterior. Este adevărat că SC G.G. SRL a realizat proiectul tehnic, dar acest aspect nu a fost de natură să-i confere un avantaj injust ofertantului SC G.C.

SA atâta timp cât punerea la dispoziție a proiectului a fost asigurată de reclamant pe suport DVD pentru orice persoană interesată. Ca atare accesul la acest tip de informație a fost liber și transparent, existând mențiunea chiar în cuprinsul documentației de atribuire. Faptul că o persoană juridică realizează operațiuni de proiectare în faza premergătoare procedurii de licitație pentru atribuirea contractului de execuție lucrări nu atrage ope legis imposibilitatea pentru un terț, la care aceasta este acționar/asociat, de a participa ca ofertant la procedură. Prin modalitatea de stabilire a factorilor de evaluare, autoritatea contractantă a urmărit să asigure o mai mare libertate de acțiune potențialilor ofertanți în ceea ce privește modul de stabilire a ofertei tehnice.

În derularea procedurii, reclamantul, ca autoritate contractantă, a fost verificat de D.G.F.P. Alba în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (3) din O.U.G. nr. 30/2006, încheindu-se raportul de activitate din 30 mai 2011 în care la Cap. 2.3. „Observații privind analiza documentației de atribuire” s-a constatat că sub aspect procedural factorii de evaluare și ponderea lor au fost stabilite prin nota justificativă din 25 ianuarie 2011 fără a se indica aspecte de nelegalitate și fără a se lua, la acel moment, măsuri de reintrare în legalitate.

Instanța a reținut că pretinsa restricționare a accesului la procedură este pur speculativă și lipsită de elemente probatorii, în contextul în care obiectul contractului viza o activitate cu un grad de specificitate ridicat, care nu are caracter uzual și care prin natura ei nu este deschisă unei palete foarte largi de ofertanți, în condițiile în care s-a constatat lipsa cererilor pentru punerea la dispoziție a proiectului tehnic și care ar fi putut documenta un eventual interes din partea unor terți, în lipsa oricărei contestații cu privire la conținutul documentației de atribuire, concluzia autorității de control privitoare la restrângerea concurenței nu poate fi decât eronată atâta timp cât silogismul său are la bază o situație premisă eronată: intenția certă a mai multor ofertanți de a participa la procedură.

Ca urmare, în baza art. 18 din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011 a fost admis acțiunea reclamantului Municipiul Alba Iulia, fiind anulat actele contestate, reclamantul fiind exonerat de la plata sumelor prevăzute în actul atacat. Recursul exercitat în cauză Împotriva sentinței civile nr. 202 din 3 iunie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, a formulat recurs pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate și rejudecând fondul cauzei să se respingă acțiunea formulată de reclamantul Municipiul Alba Iulia. În dezvoltarea motivelor de recurs, întemeiate, formal, pe dispozițiile art. 304 1 C. proc.

civ., recurentul a reluat argumentele expuse în întâmpinare formulată în primul ciclu procesual și prin decizia de respingere a contestației, fără a arăta care sunt motivele de nelegalitate ale sentinței recurate. Recurentul arată că instanța a reținut că derularea procedurii de achiziție de lucrări a fost supravegheată de Compartimentul Verificare Achiziții Publice din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Alba, dar Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice nu este condiționat în luarea deciziei de activitate UCVAP și ANRMAP având în vedere dispozițiile art. 32 3 din H.G. nr. 457/2008. De altfel, echipa de verificare din cadrul Ministerului a procedat la întocmirea actelor contestate având la bază centralizatorul de constatări și recomandări al Autorității de Audit, precum și constatările proprii rezultate în urma analizării și verificării documentației de atribuire a contractului de achiziție publică.

În ceea ce privește cerințele minime de calificare, echipa de verificare a constatat că impunerea cerinței minime cu privire la finalizarea sau derularea unui contract de lucrări de reabilitare căi de acces prin pavarea cu pavaj cu piatră naturală într-un ansamblu sau sit arheologic de categoria A, nu are legătură cu dovedirea calității profesionale, fiind de natură a restricționa participarea la procedura, acest criteriu fiind nelegal. În ceea ce privește solicitarea de a face dovada cel puțin a unei lucrări într-un sit arheologic, solicită pentru specialistul „topografie/cadastru/geodezie, instanța în mod greșit a respins susținerea pârâtului fără a arăta în concret, din punct de vedere al unui specialist, în ce constă deosebirea relevantă dintre o lucrare executată într-un sit arheologic și alta care nu este executată într-un astfel de site.

Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Alba Iulia, în calitate de Autoritate Contractantă a restricționat accesul operatorilor economici la procedura de atribuire a contractului de execuție lucrări prin impunerea unor cerințe de calificare nelegale, fiind încălcate dispozițiile art. 178 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 și art. 8 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 925/2006. Cu privire la factorii de evaluare, este de remarcat că factorii de evaluare utilizați nu se încadrează în categoria celor prevăzuți de O.U.G. nr. 34/2006, art. 199 alin. (2), nu reflectă avantajele de natură financiară și nici avantaje de natură calitativă concret, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 199 din O.U.G.

nr. 34/2006 coroborate cu dispozițiile art. 15 alin. (2) și (3) din H.G. nr. 925/2006. Cu privire la transmiterea calificativelor, s-a constatat încălcarea art. 78 și 79 din O.U.G. nr. 34/2006, abatere având un impact redus la procesul de atribuire, fapt pentru care s-a aplicat corect un procent de 5% din valoarea contractului de lucrări din anul 2001 încheiat cu SC G.C. SA. Astfel, pentru stabilirea unor criterii de calificare restrictive și a unor facturi de evaluare nelegali, s-a aplicat o corecție financiară de 25% la valoarea de 39.480.414 RON a contractului de lucrări din 17 mai 2011 încheiat cu SC G.C. SA.

Cu privire la considerentele reținute de prima instanță, referitor la lipsa prejudiciului, recurenta invocă atât jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție cât și jurisprudența C.J.U.E., regula generală fiind, în opinia recurentei, că orice abatere trebuie să ducă la retragerea avantajului obținut în mod fraudulos, obligația de recuperare a fondurilor UE existând fără a fi necesară probarea existenței prejudiciului. Reclamantul - intimat Municipiul Alba Iulia, a formulat întâmpinare prin care solicită, în esență, respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii pronunțată de prima instanță, ca fiind temeinică și legală. Hotărârea instanței de recurs Analizând hotărârea recurată în raport de criticile formulate și limitele investirii, se constată că în cauză nu subzistă motive de modificare ori casare a sentinței ce face obiectul prezentului recurs.

Astfel, în baza contractului de finanțare din 9 decembrie 2010 a fost derulată procedura de achiziție lucrări ce a fost supravegheată de Compartimentul de verificare Achiziții Publice din cadrul Direcția Generală a Finanțelor Publice Alba conform raportului din 30 mai 2011. Ca urmare a raportului de audit din anul 2012 întocmit de Autoritatea de audit a Curții de Conturi, Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional formulează sesizarea din 29 iunie 2012, iar Serviciul Constatare și Stabilire Nereguli - POR din cadrul Direcției Generale Constatare și Stabilire Nereguli Fonduri Europene a întocmit nota de constatare a neregulilor din 19 septembrie 2012 prin care au fost aplicate corecții financiare de 25% pentru nerespectarea dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G.nr.

66/2011. Împotriva notei de constatare menționate, a formulat contestație Autoritatea contractantă - Municipiul Alba Iulia contestația ce a fost respinsă prin decizia nr. 189 din 15 noiembrie 2012 emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice prin Comisia de Soluționare a Contestațiilor. Instanța de fond a fost învestită cu soluționarea unei acțiuni în anularea actelor întocmite de recurentă prin care s-a reținut că intimatul - reclamant ar fi produs o neregulă în sensul dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau fondurilor publice naționale aferente acestora.

Recurenta, în cadrul motivelor de recurs încearcă să demonstreze existența abaterii/neregulii, reluând argumentele expuse în nota de constatare din anul 20012 și decizia nr. 189/2012, privind criteriile minime de calificare, facturi de evaluare și existența unui potențial prejudiciu la bugetul UE, susțineri care, nu au un fundament legal. Potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 prin neregulă se înțelege „Orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene precum și cu privire la contractele ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau că poate prejudicia bugetul UE/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurilor publice naționale aferente acestora, printr-o sumă plătită necuvenit”.

În raport de dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, instanța de fond a reținut corect că pentru a fi în prezența unei nereguli trebuie îndeplinite cumulativ mai multe condiții, respectiv: - să fie săvârșite abateri de la legalitatea, regularitatea și conformitatea în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și a prevederilor contractului sau altor angajamente legal încheiate; - abaterea să fie săvârșită prin acțiuni sau inacțiuni ale unui beneficiar sau a autorității cu competență în gestionarea fondurilor europene; - prin abaterea săvârșită să se fi creat un prejudiciu la bugetul UE/bugetul donatorilor internaționali și/sau fondurilor publice naționale, printr-o sumă plătită necuvenit.

În raport de circumstanțele concrete ale cauzei instanța a stabilit corect că impunerea unor criterii de calificare, în ceea ce privește experiența în executarea lucrărilor de topografie, execuție de pavaj cu piatră naturală, a fost necesară, având în vedere că lucrările se efectuau într-un ansamblu cu valoare istorică națională și universală, nu reprezintă abatere în sensul dispozițiilor art. 2 din O.U.G. nr. 66/2006, autoritatea contractantă respectă dispozițiile art. 176 din același act normativ privind criteriile de calificare și dispozițiile art. 179 alin. (1). Este adevărat că prin fișa de achiziție s-a solicitat cerința vizând experiența similară, dar această condiție a fost impusă de obiectul contractului, lucrări ce urmau a fi efectuate într-un ansamblu cu valoare istorică, fapt reținut și prin proiectul tehnic din anul 2009 Studiu de fezabilitate - DALI.

De asemenea și cerința vizând experiența topograficului a fost justificată de natura lucrărilor efectuate ținând cont și de dispozițiile art. 159 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2004 raportat la art. 176 lit. d) din același act normativ. Recurenta face trimitere la dispozițiile art. 178 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, dar omite dispozițiile art. 176 și art. 179 alin. (1) din același act normativ criteriile de calificare impuse având legătură directă cu obiectul contractului ce urma a fi atribuită dar și dispozițiile art. 8 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 925/2006, cerințele minime impuse fiind necesare în raport cu natura și complexitatea contractului. De asemenea și cerința privind prezentarea unui contract de asistență tehnică încheiat cu Muzeul Național din Alba Iulia este impusă de dispozițiile art. 36 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 422/2011 cu respectarea dispozițiilor art. 179 alin. (1) din O.U.G.

nr. 34/2006. Cu privire la factorii de evaluare, recurenta arată că au fost încălcate dispozițiile art. 199 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2004 raportat la art. 15 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006 dar factorii de evaluare din fișa de achiziție publică au fost analizați pe larg de prima instanță, instanța de recurs având în vedere situația de fapt expusă și dispozițiile legale incidente, împărtășește punctul de vedere expus de prima instanță, în sensul că în cauză au fost respectate dispozițiile art. 199 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 și art. 15 alin. (2) lit. a) din H.G. nr. 925/2006, factorii de evaluare stabiliți având „legătură directă cu natura și obiectul contractului de achiziție publică”.

O ultimă critică, vizează „prejudiciul bugetului al UE” prin simpla dovedire a abaterii, dar această susținere este contrazisă de prevederile legale, la pct. 1.2. din Anexa 1 la O.U.G. nr. 66/2011 se prevede că pentru aplicarea necorespunzătoare a unor elemente auxiliare procedurii de atribuire, în cazul în care neregula este doar de natură formală, fără un potențial impact financiar, nu se va aplica nicio corecție/reducere financiară, lege trebuind să fie interpretată și aplicată atât în litera cât și spiritul ei. Invocarea jurisprudenței I.C.C.J. și C.J.U.E. nu are legătură cu speța dedusă judecății, situațiile de fapt și drept reținute în deciziile invocate ca jurisprudență, neavând corespondent în prezenta cauză, situația de fapt fiind total diferită.

Instanța de fond nu a admis acțiunea motivat de faptul că prin Raportul de Verificare Achiziții Publice din cadrul Direcția Generală a Finanțelor Publice Alba din 30 mai 2011 s-a constatat că procedura de achiziție lucrări a fost desfășurată cu respectarea dispozițiilor legale, ci a analizat faptele reținute în sarcina Autorității Contractante în raport de dispozițiile art. 2 alin. (2) raportat la art. 176, 179 alin. (1) și art. 199 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2004 și art. 8 alin. (1), art. 15 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006, iar alegațiile recurentei vizând dispozițiile art. 34 4 din H.G. nr. 457/2008 privind luarea deciziilor de către autoritatea de management nu au legătură cu motivele pentru care instanța a admis acțiunea.

De asemenea, constatările Autorității de Audit a impus efectuarea de verificări, fără a reprezenta o justificare legală pentru constatarea neregulilor dacă condițiile prevăzute de H.G. nr. 925/2006 și O.U.G. nr. 34/2006 au fost respectate ținându-se cont de cerințele proiectului tehnic și specificul lucrărilor ce urma a fi efectuat. Față de considerentele expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004 va respinge ca nefondat recursul formulat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice împotriva sentinței nr. 202 din 3 iulie 2013 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice împotriva sentinței nr. 202 din 03 iulie 2013 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 septembrie 2014.