ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7789/2013

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele

cauzei

deduse judecăți

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de

Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, sub nr.

202/39 din 07 martie 2012, reclamantul P.Z.M., în contradictoriu cu pârâții A.N.C.P.I.

și G.I.C., a solicitat instanței, ca în urma probatoriului ce se va administra

să dispună:

- anularea actului

administrativ intitulat „Centralizator nominal” înregistrat sub nr. 1249 din 2

februarie 2012 prin care i s-a respins contestația pe care a formulat-o

împotriva rezultatului concursului organizat de pârâtă la data de 30 ianuarie 2012;

- anularea actului

administrativ intitulat „Centralizator nominal” înregistrat sub nr. 1221 din 01

februarie 2012 prin care s-a stabilit punctajul final al concursului din data

de 30 ianuarie 2012;

- anularea

concursului din data de 30 ianuarie 2012, numai în ceea ce privește ocuparea

postului vacant de registrator șef al O.C.P.I. Botoșani și

- obligarea pârâtei

la plata cheltuielilor de judecată.

instanțe

Prin sentința

nr. 192 din 5 iunie 2012 Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă de

contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea în contencios

administrativ, având ca obiect „anulare act administrativ” formulată de

reclamantul P.Z.M., în contradictoriu cu pârâții A.N.C.P.I., și G.I.C., ca

nefondată.

În

motivarea acesteia s-a reținut faptul că, în conformitate cu dispozițiile art. 9

din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 286/2011 „persoanele desemnate în

comisiile de concurs sau de soluționare a contestațiilor trebuie să

îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

a) să

aibă o probitate morală recunoscută;

b) să

dețină o funcție cel puțin egală sau echivalentă cu funcția contractuală

vacantă pentru ocuparea căreia se organizează concursul;

c) să nu

se afle în cazurile de incompatibilitate sau conflict de interese.”

De

asemenea, dispozițiile art. 11 din Regulament stabilesc că „nu poate fi

desemnată în calitatea de membru în comisia de concurs sau în comisia de

soluționare a contestațiilor persoana care se află în următoarele situații:

a) are

relații cu caracter patrimonial cu oricare dintre candidați sau interesele

patrimoniale ale sale ori ale soțului sau soției pot afecta imparțialitatea și

obiectivitatea evaluării;

b) este

soț, soție, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu oricare dintre

candidați ori cu un alt membru al comisiei de concurs sau al comisiei de

soluționare a contestațiilor;

c) este

sau urmează să fie, în situația ocupării postului de conducere pentru care se

organizează concursul, direct subordonat ierarhic al oricăruia dintre

candidați.”

De

asemenea, conform art. 70 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru

asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor

publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției „prin

conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o

demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură

patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a

atribuțiilor care îi revin potrivit

Constituției

și altor acte normative.” Dispozițiile art. 79 alin. (1) din același act

normativ stabilesc și situațiile în care funcționarul public se află în conflict

de interese, respectiv: „funcționarul public este în conflict de interese dacă

se află în una dintre următoarele situații:

a) este

chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor

cu privire la persoane fizice și juridice cu care are relații cu caracter

patrimonial;

b)

participă în cadrul aceleiași comisii, constituite conform legii, cu

funcționari publici care au calitatea de soț sau rudă de gradul I;

c)

interesele sale patrimoniale, ale soțului sau rudelor sale de gradul I pot

influența deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcției publice.”

Chiar

din susținerile reclamantului nu rezultă că d-na U.E. s-ar afla în vreuna din

situațiile prevăzute de art. 11 din Regulament ori din cele prevăzute de art. 70

și 79 alin. (1) din Legea nr. 161/2003. Dimpotrivă, reclamantul susține că

pârâtul G.I.C. este subordonatul d-nei U.E. situație care, pe lângă faptul că

nu este prevăzut de textele legale citate, în opinia instanței nu este de

natură a afecta obiectivitatea acesteia.

declarat în cauză

Împotriva

acestei soluții a formulat recurs reclamantul P.Z.M. invocând dispozițiile art.

304 pct. 9 C. proc. civ.

În

motivarea acesteia s-a reiterat aspectele legate de nulitatea probei interviului

datorită nesemnării procesului verbal de interviu și de către reclamant, acest

lucru constituind o condiție de validitate a actului juridic, precum și

conflictul de interese între unul dintre membrii comisiei de examinare

respectiv U.E. și celălalt contracandidat G.I.C.

intimatului

În cauză

a formulat întâmpinare doar intimatul-pârât G.I.C., solicitând respingerea

recursului, arătând că nesemnarea procesului-verbal de interviu nu poate fi

sancționat cu anularea acestuia câtă vreme acest interviu a avut loc. Cât

privește pretinsul conflict de interese, a arătat că în intervalul

august-decembrie 2006 relațiile de serviciu nu erau unele de subordonare, și că

de altfel, ulterior și recurentul a fost coleg de serviciu cu U.E.

II. Considerentele

Înaltei Curți asupra recursului

de fapt și de drept relevante

Față de

susținerile din față instanța de fond, în cererea de recurs recurentul P.Z.M. a

invocat doar două motive:

se referă la nesemnarea procesului-verbal de interviu condiție impusă de

dispozițiile art. 24 alin. (8) din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 286/2011.Acest

lucru a fost de altfel recunoscut și de către pârâta - intimată.

Susținerile

recurentului conform cărora nesemnarea procesului verbal ar fi o dovadă ad

validitatem a realizării interviului, nu sunt reale. Nu s-a susținut de către

reclamant faptul că interviul nu ar fi avut loc, aspect ce ar fi justificat

nesemnarea procesului verbal.

Omisiunea

semnării procesului verbal de interviu nu reprezenta însă o eroare care să

conducă la anularea concursului sau a probei, fiind, după care s-a reținut de

către instanța de fond, o eroare sancționabilă doar cu nulitatea relativă. Ori

în acest caz reclamantul nu a făcut dovada prejudicierii sale la interviul la

care a participat, prin nesemnarea procesului-verbal.

În ceea

ce privește conflictul de interese/incompatibilitatea în care se afla unul

dintre membrii Comisiei de Concurs, respectiv U.E., existența unei relații de

colaborare la locul de muncă între acesta și celălalt candidat G.I.C., nu

relevă un caz nici de incompatibilitate nici de conflict de interese. Mai mult,

concursul s-a desfășurat în data de 30 ianuarie 2012 în timp ce U.E. nu a mai

ocupat funcția indicată în cadrul O.C.P.I. Botoșani din decembrie 2006, deci cu

mai mult de 5 ani înaintea aspectelor reclamate.

Așa

fiind, neexistând nici un conflict de interese între cei doi, și nici o stare

de incompatibilitate, nici acest motiv de recurs nu poate fi reținut.

legal al soluției adoptate în recurs

Cum față

de motivele de recurs hotărârea instanței de fond este temeinică și legală

nefiind incidente dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte

respinge recursul conform dispozițiilor art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de reclamantul P.Z.M. împotriva sentinței civile nr. 192 din 5 iunie

2012 a Curții de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 17 decembrie 2013