ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7789/2013

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii deduse judecăți Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, sub nr. 202/39 din 07 martie 2012, reclamantul P.Z.M., în contradictoriu cu pârâții A.N.C.P.I.

și G.I.C., a solicitat instanței, ca în urma probatoriului ce se va administra să dispună: - anularea actului administrativ intitulat „Centralizator nominal” înregistrat sub nr. 1249 din 2 februarie 2012 prin care i s-a respins contestația pe care a formulat-o împotriva rezultatului concursului organizat de pârâtă la data de 30 ianuarie 2012; - anularea actului administrativ intitulat „Centralizator nominal” înregistrat sub nr. 1221 din 01 februarie 2012 prin care s-a stabilit punctajul final al concursului din data de 30 ianuarie 2012; - anularea concursului din data de 30 ianuarie 2012, numai în ceea ce privește ocuparea postului vacant de registrator șef al O.C.P.I. Botoșani și - obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârea primei instanțe Prin sentința nr. 192 din 5 iunie 2012 Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea în contencios administrativ, având ca obiect „anulare act administrativ” formulată de reclamantul P.Z.M., în contradictoriu cu pârâții A.N.C.P.I., și G.I.C., ca nefondată. În motivarea acesteia s-a reținut faptul că, în conformitate cu dispozițiile art. 9 din Regulamentul aprobat prin H.G.

nr. 286/2011 „persoanele desemnate în comisiile de concurs sau de soluționare a contestațiilor trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: a) să aibă o probitate morală recunoscută; b) să dețină o funcție cel puțin egală sau echivalentă cu funcția contractuală vacantă pentru ocuparea căreia se organizează concursul; c) să nu se afle în cazurile de incompatibilitate sau conflict de interese.” De asemenea, dispozițiile art. 11 din Regulament stabilesc că „nu poate fi desemnată în calitatea de membru în comisia de concurs sau în comisia de soluționare a contestațiilor persoana care se află în următoarele situații: a) are relații cu caracter patrimonial cu oricare dintre candidați sau interesele patrimoniale ale sale ori ale soțului sau soției pot afecta imparțialitatea și obiectivitatea evaluării; b) este soț, soție, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu oricare dintre candidați ori cu un alt membru al comisiei de concurs sau al comisiei de soluționare a contestațiilor; c) este sau urmează să fie, în situația ocupării postului de conducere pentru care se organizează concursul, direct subordonat ierarhic al oricăruia dintre candidați.” De asemenea, conform art. 70 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri,

prevenirea și sancționarea corupției „prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative.” Dispozițiile art. 79 alin. (1) din același act normativ stabilesc și situațiile în care funcționarul public se află în conflict de interese, respectiv: „funcționarul public este în conflict de interese dacă se află în una dintre următoarele situații: a) este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice și juridice cu care are relații cu caracter patrimonial; b) participă în cadrul aceleiași comisii, constituite conform legii, cu funcționari publici care au calitatea de soț sau rudă de gradul I; c) interesele sale patrimoniale, ale soțului sau rudelor sale de gradul I pot influența deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcției publice.” Chiar din susținerile reclamantului nu rezultă că d-na U.E.

s-ar afla în vreuna din situațiile prevăzute de art. 11 din Regulament ori din cele prevăzute de art. 70 și 79 alin. (1) din Legea nr. 161/2003. Dimpotrivă, reclamantul susține că pârâtul G.I.C. este subordonatul d-nei U.E. situație care, pe lângă faptul că nu este prevăzut de textele legale citate, în opinia instanței nu este de natură a afecta obiectivitatea acesteia. 3. Recursul declarat în cauză Împotriva acestei soluții a formulat recurs reclamantul P.Z.M. invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. În motivarea acesteia s-a reiterat aspectele legate de nulitatea probei interviului datorită nesemnării procesului verbal de interviu și de către reclamant, acest lucru constituind o condiție de validitate a actului juridic, precum și conflictul de interese între unul dintre membrii comisiei de examinare respectiv U.E.

și celălalt contracandidat G.I.C. 4. Apărarea intimatului În cauză a formulat întâmpinare doar intimatul-pârât G.I.C., solicitând respingerea recursului, arătând că nesemnarea procesului-verbal de interviu nu poate fi sancționat cu anularea acestuia câtă vreme acest interviu a avut loc. Cât privește pretinsul conflict de interese, a arătat că în intervalul august-decembrie 2006 relațiile de serviciu nu erau unele de subordonare, și că de altfel, ulterior și recurentul a fost coleg de serviciu cu U.E. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului 1. Argulentele de fapt și de drept relevante Față de susținerile din față instanța de fond, în cererea de recurs recurentul P.Z.M. a invocat doar două motive: 1. Primul se referă la nesemnarea procesului-verbal de interviu condiție impusă de dispozițiile art. 24 alin. (8) din Regulamentul aprobat prin H.G.

nr. 286/2011.Acest lucru a fost de altfel recunoscut și de către pârâta - intimată. Susținerile recurentului conform cărora nesemnarea procesului verbal ar fi o dovadă ad validitatem a realizării interviului, nu sunt reale. Nu s-a susținut de către reclamant faptul că interviul nu ar fi avut loc, aspect ce ar fi justificat nesemnarea procesului verbal. Omisiunea semnării procesului verbal de interviu nu reprezenta însă o eroare care să conducă la anularea concursului sau a probei, fiind, după care s-a reținut de către instanța de fond, o eroare sancționabilă doar cu nulitatea relativă. Ori în acest caz reclamantul nu a făcut dovada prejudicierii sale la interviul la care a participat, prin nesemnarea procesului-verbal.

În ceea ce privește conflictul de interese/incompatibilitatea în care se afla unul dintre membrii Comisiei de Concurs, respectiv U.E., existența unei relații de colaborare la locul de muncă între acesta și celălalt candidat G.I.C., nu relevă un caz nici de incompatibilitate nici de conflict de interese. Mai mult, concursul s-a desfășurat în data de 30 ianuarie 2012 în timp ce U.E. nu a mai ocupat funcția indicată în cadrul O.C.P.I. Botoșani din decembrie 2006, deci cu mai mult de 5 ani înaintea aspectelor reclamate. Așa fiind, neexistând nici un conflict de interese între cei doi, și nici o stare de incompatibilitate, nici acest motiv de recurs nu poate fi reținut. 2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Cum față de motivele de recurs hotărârea instanței de fond este temeinică și legală nefiind incidente dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., Înalta Curte respinge recursul conform dispozițiilor art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamantul P.Z.M. împotriva sentinței civile nr. 192 din 5 iunie 2012 a Curții de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 decembrie 2013