ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 103/2014
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 103/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Obiectul acțiunii
Prin acțiunea înregistrată la data de 01
februarie 2013 pe rolul Curții de Apel Constanța sub număr de Dosar nr. 117/36/2013,
reclamanta SC R. SA a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M.M.S.C., D.G.
A.M. P.O.S. M., următoarele:
- anularea deciziei
M.M.S.C., D.G. A.M. P.O.S. M. din 25 ianuarie 2013 prin care s-a respins
contestația SC R. SA împotriva Notei de constatare a neregulilor și de
stabilire a corecțiilor financiare emisă de pârâtă din 19 decembrie 2012;
- anularea Notei de
constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare emisă de M.M.P.,
D.G. A.M. P.O.S. M. Din 19 decembrie 2012;
- obligarea pârâtei,
prin acordarea finanțării, la restituirea sumei de 1.313.623,95 lei, la care se
adaugă 321.702,82 lei T.V.A., reprezentând corecție financiară greșit stabilită
și recuperată.
Pârâtul M.M.S.C. a
formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca nefondată și
menținerea Notei de Constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor
financiare din 19 decembrie 2012 și a Deciziei nr. 128.786 din 25 ianuarie 2013,
susținând, în esență, că nota de constatare și Decizia de soluționare a
contestației au fost emise cu respectarea prevederilor O.U.G. nr. 66/2011,
coroborate cu cele ale O.U.G. nr. 34/2006 și H.G. nr. 925/2006.
Hotărârea instanței
de fond
Prin sentința civilă nr.
162/CA din 7 mai 2013 a Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios
administrativ și fiscal, instanța a respins acțiunea formulată, ca nefondată.
Pentru a pronunța această
hotărâre, prima instanță a reținut în esență, că între M.M.P. în calitate de
autoritate contractantă și SC R. SA Constanța, în calitate de beneficiar, s-a
încheiat Contractul de finanțare din 22 noiembrie 2010 pentru acordarea de
fonduri europene nerambursabile pentru implementarea Proiectului intitulat:
"Reabilitarea și modernizarea sistemului de alimentare cu apă și de
canalizare în regiunea Constanța - Ialomița", conform Deciziei de Aprobare
nr. C/(2010) 8133 din data de 12 noiembrie 2010 a Comisiei Europene, cu nr. 31612
de înregistrare în S.M.I.S.-C.S.N.R. și a Ordinului M.M.P. nr. 1984 din 22
noiembrie 2010.
S-a mai reținut că în
calitate de beneficiară a respectivului proiect, reclamanta a atribuit prin
licitație deschisă contractul având ca obiect "Asistentă tehnică pentru
studii, proiectare și supervizare lucrări-Lot 2 C.S.I.", sursa de
finanțare a Contractului de servicii din 29 noiembrie 2010 constând în
fondurile europene nerambursabile acordate în temeiul Contractului de finanțare
din 22 noiembrie 2010 încheiat între M.M.P. și SC R. SA Constanța.
În legătură cu
procedura de atribuire prin licitație a contractului de achiziție publică, a fost
înregistrată la pârât, din 05 octombrie 2012, suspiciunea de neregulă întocmită
de S.M.R.D.F.C.
În baza acestei
suspiciuni de neregulă - D.G. A.M. P.O.S. M. - a procedat la efectuarea unei
verificări documentare potrivit dispozițiilor O.U.G. nr. 66/2011, respectivul
control fiind finalizat prin întocmirea notei de constatare a neregulilor și de
stabilire a corecțiilor financiare nr. 143393/19 decembrie 2012, ce a fost
comunicată în proiect reclamantei, care și-a precizat punctul de vedere
oficial.
A constatat instanța
fondului că potrivit notei de constatare, ce a fost ulterior modificată conform
adresei din 21 ianuarie 2013 în sensul corectării erorilor de calcul și al
debitului stabilit, s-a afirmat suspiciunea de neregulă în legătură cu
aplicarea dispozițiilor art. 178 alin. (2) și art. 179 din O.U.G. nr. 34/2006
și art. 8 din H.G. nr. 925/2006 în procedura achizițiilor publice, de atribuire
a contractului de servicii din 29 octombrie 2010.
Pentru utilizarea
unui criteriu de calificare și selecție restrictiv, s-a aplicat reclamantei o
corecție financiară de 25% din valoarea fără T.V.A. a contractului de servicii,
respectiv 3.771.109,88 lei, reprezentând o creanță bugetară de 1.867.844,14
lei, din care contribuție fonduri U.E., 1.339.088,54 lei și contribuție publică
națională de la bugetul de stat 204.801,78 lei.
Sumele neeligibile,
rezultate ca urmare a aplicării corecției financiare au fost incluse în
cererile de plată/rambursare ale beneficiarului.
Prin corecția
efectuată la 21 ianuarie 2013 valoarea creanței bugetare a fost stabilită la
1.635.327,77 lei cu T.V.A., din care contribuția din fondurile U.E.,
1.139.367,71 lei, iar contribuția publică națională 174.256,24 lei.
S-a mai reținut că
prin Decizia nr. 128786 din 24 ianuarie 2013 a fost respinsă contestația
formulată împotriva notei de constatare a neregulilor și de stabilire a
corecțiilor financiare.
Prima instanță a
apreciat neîntemeiate criticile aduse de reclamantă prin acțiune, având în
vedere următoarele considerente:
Prin anunțul de
participare din 08 iunie 2010 SC R. SA, a inițiat procedura de achiziție
publică în vederea atribuirii prin licitație deschisă a contractului având ca
obiect asistența tehnică pentru „reabilitarea și modernizarea sistemului de
alimentare cu apă și canalizare în regiunea Constanța-Ialomița”, acest contrat
fiind divizat în două loturi:
- lotul 1- asistență
tehnică pentru managementul proiectului,
- lotul 2 - asistență
tehnică pentru modernizarea lucrărilor și proiectare.
S-a apreciat față de
actele contestate, că problema suspusă examinării a fost dacă SC R. SA a
utilizat criterii de calificare și selecție restrictive în documentația de
atribuire din cadrul procedurii de achiziție publică demarată pentru atribuirea
lotului 2, în condițiile în care, s-a solicitat:
Pentru activitatea
de supervizare:
- experiența în
implementarea a cel puțin 2 (două) proiecte finanțate din fonduri
europene/internaționale,
- ca lider/lider
adjunct de echipă,
- pentru inginer de
proces stație de tratare apă potabilă,
- pentru inginer de
proces stație de epurare ape uzate,
- experiența în
implementarea a cel puțin 1 proiect finanțat din fonduri
europene/internaționale pentru ingineri rezidenți.
Pentru activitatea
de proiectare s-a solicitat:
- experiență
profesională ca lider/lider adjunct de echipă de proiectare în minim 2 (două)
proiecte.
Enunțând dispozițiile
art. 178 și art. 179 din O.U.G. nr. 34/2006, precum și pe cele ale art. 7 și art.
8 din H.G. nr. 925/2006, judecătorul fondului a procedat la interpretarea
acestor dispoziții legale aplicabile situației de fapt, constatând caracterul
vădit restrictiv al cerințelor minimale impuse ofertanților, raportat la
obiectul contractului de achiziție publică, în condițiile în care experiența
solicitată pentru o serie de experți pentru activitatea de supervizare este
restricționată în funcție de sursa de finanțare a proiectelor implementate.
Prima instanță a
reținut că experții care aveau implementate proiecte pentru activitatea de
supervizare, de aceeași complexitate cu cel pentru care s-a organizate
licitație, dar finanțate din fonduri naționale sau private nu puteau participa,
fiind astfel încălcate principiile proporționalității, tratamentului egal și al
nediscriminării care stau la baza atribuirii contractului de achiziție publică,
conform art. 2 lit. a) și b) din O.U.G. nr. 34/2006.
Aceeași situație a
fost constatată și în ceea ce privește cerința obligatorie pentru activitatea
de proiectare, pentru liderul/liderul adjunct de echipă de proiectare,
apreciindu-se totodată că în mod corect s-a reținut ca având un caracter
restrictiv și cerințele impuse pentru unii experți de a dovedi experiența în
implementarea a cel puțin 2 proiecte, nefiind argumentat de ce un singur
proiect nu era suficient, știut fiind că atât legislația comunitară cât și cea
națională încurajează în materia achizițiilor publice concurența.
În raport
cu dispozițiile art. 2 lit. a) din O.G. nr. 79/2003, instanța a apreciat că neregulile
constatate de A.M. P.O.S. M., vizează încălcări ale legii, ce reglementează
domeniul achizițiilor publice, în procedura de atribuire a contractului
avându-se în vedere de către autoritatea publică dispozițiile O.U.G. nr. 34/2006
și H.G. nr. 925/2006, precum și dispozițiile art. 8 lit. a) alin. (1)
5
din contractul de finanțare.
În ceea ce privește
legalitatea aplicării corecțiilor financiare prin Nota de Constatare a
neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare din 19 decembrie 2012, s-a
reținut că, reclamanta, a invocat ca problemă de drept tranzitoriu aceea dacă
destinatarii controlului efectuat potrivit O.U.G. nr. 66/2011 pot fi supuși
noii reglementări pentru o conduită manifestată anterior intrării în vigoare a
actului normativ, având în vedere că acest act normativ reglementează corecția
financiară ca și măsură administrativă nouă.
O.G. nr. 79/2003, sub
imperiul căreia a fost demarată procedura de atribuire a contractului de
achiziții publice cuprindea dispoziții procedurale, în timp ce cuantumul
corecțiilor era stabilit potrivit ghidului C.O.C.O.F., anexa la contractul de
finanțare.
Din această
perspectivă, prima instanță a constatat că procedura de verificare a modului de
respectare de către reclamantă a normelor în materia achizițiilor publice s-a
efectuat potrivit dispozițiilor procedurale din O.U.G. nr. 66/2011, care sunt
de imediată aplicare pentru misiunile de control demarate după intrarea ei în
vigoare, în timp ce sancțiunea aplicată se regăsește în art. 13 alin. (1)
2
din contract și pct. 1.7 din Ghidul C.O.C.O.F., anexa IV/h la contractul de
finanțare, pe care reclamanta l-a semnat în cunoștință de cauză, astfel încât
sistemul de corecții aplicabil în cazul nerespectării dispozițiilor în materia
achizițiilor publice era cunoscut de reclamantă.
Astfel, prin Ghidul C.O.C.O.F.,
se recomandă ca în situația când se constată nereguli privind selectarea
ilegală și/sau criterii de atribuire a contractului stabilite în procedura
licitației, în cazurile în care anumiți operatori au fost împiedicați /
înlăturați de la licitație din cauza restricțiilor nelegitime stabilite în
anunțul de licitație sau în documentele de licitație, corecția recomandată este
de 25% din valoarea contractului, această sumă putând fi redusă la 10 % sau 5%
în funcție de gravitate. Corecția financiară se calculează potrivit notelor 1-3
din ghid.
În raport cu cele
enunțate, prima instanță a apreciat că sancțiunea aplicată se circumscrie atât
dispozițiilor contractuale care constituie legea părților cât și principiului
proporționalității, cât timp abaterea săvârșită de reclamantă este apreciată ca
fiind de o gravitate ridicată, reclamanta fiind culpabilă de nerespectarea
principiilor care guvernează procedura achizițiilor publice, respectiv
principiul proporționalității prevăzut prin art. 179 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006,
și ca o consecință, nerespectarea celorlalte principii privind tratamentul egal
și nediscriminatoriu între ofertanți, neavând relevanță că între timp
contractul de servicii din 29 februarie 2010 ar fi fost reziliat de către
reclamantă.
Din perspectiva
legalității aplicării corecției s-a mai reținut că în art. 98 Regulamentul (C.E.)
nr. 1083/2006 este stipulat faptul că "statele membre efectuează corecțiile
financiare cerute în legătură cu abaterile individuale sau sistemice"
detectate.
În raport cu toate
argumentele reținute, apreciind că reclamanta nu a respectat legislația privind
achizițiile publice, prima instanță a concluzionat în sensul că autoritatea
emitentă a reținut în mod corect existența unor nereguli în derularea
proiectului de finanțare și a declanșat procedura de constatare și aplicare a
corecțiilor financiare, emițând astfel în mod legal Nota de Constatare a
neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare din 19 decembrie 2012 și
Decizia nr. 143393 din 19 decembrie 2012, prin care s-a soluționat contestația
împotriva măsurilor dispuse.
Recursul exercitat în
cauză
Împotriva sentinței
civile nr. 162/CA din 7 mai 2013 a Curții de Apel Constanța, a declarat recurs,
reclamanta SC R. SA, solicitând, în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 9 C.
proc. civ., raportat la art. 304
1
C. proc. civ., admiterea
recursului, modificarea sentinței recurate, în sensul admiterii acțiunii,
anularea Deciziei nr. 128786 din 25 ianuarie 2013,a Notei de constatare a neregulilor
și de stabilire a corecțiilor financiare din 19 decembrie 2012, toate emise de
pârâtul M.M.S.C. - D.G. A.M. P.O.S. M. și obligarea pârâtului la acordarea
finanțării, în baza contractului de finanțare din 12 noiembrie 2010, la
restituirea sumei de 1.635.326,77 lei, reprezentând corecții financiare și
creanță bugetară greșit stabilită și recuperată.
În dezvoltarea
motivelor de recurs, recurenta a reluat prezentarea situației de fapt descrisă
în acțiunea principală arătând că instanța de fond a făcut o greșită apreciere
a probelor administrate, sub aspectul stabilirii cerinței existenței experienței
profesionale la un nivel necesar pentru a asigura îndeplinirea condițiilor
optime a contractului, raportat la valoarea, natura și complexitatea acestuia,
cu consecința individualizării greșite a corecției financiare prin încălcarea
proporționalității raportat la valoarea finanțată din alte surse decât fondul
de coeziune și bugetul de stat, fără motivarea corelării sancțiunii cu
necesitatea aplicării acestuia, cu natura și gravitatea indicării și cu prejudiciul
financiar suferit.
Instanța de fond a aplicat
și interpretat greșit dispozițiile art. 178 - 179 din O.U.G. nr. 34/2006, a
Regulamentului Financiar al Uniunii, încălcând principiul securității juridice
și protecția încrederii legitime.
Din interpretarea
dispozițiilor art. 178 alin. (2), art. 179 din O.U.G. nr. 34/2006 și art. 44,
48 lit. e), art. 48, parag. 5 din Directiva nr. 2004/18, rezultă că, criteriile
de selecție trebuie să aibă legătură cu obiectul contractului, cu respectarea proporționalității
fără restricționarea participanților la procedură, pentru a se asigura
îndeplinirea în condiții optime a contractului, luând în considerare exigențele
specifice impuse de valoarea, natura și complexitatea acestuia.
Nici organul de
control, nici instanța de fond nu au luat în considerare exigențele specifice
impuse de valoarea, natura și complexitatea contractului, făcându-se astfel o
greșită aplicare a prevederilor evocate.
Au fost aplicate
greșit dispozițiile art. 89 din Regulamentul Consiliului nr. 1605 din 25 iunie
2002 privind regulamentul financiar, deoarece acesta nu are nici o legătură cu
cauza, fiind aplicabil instituțiilor Uniunii, deoarece SC R. SA nu este
„încredințată cu servicii de execuție în numele Comisiei”, iar contractul nu a fost
adjudecat de o instituție comunitară.
Au fost încălcate
principiile securității juridice și protecția încrederii legitime în condițiile
în care la data încheierii contractului de finanțare nu exista un Manual de
Proceduri prevăzut de P.O.S. M., normele de drept trebuind să fie clare,
precise și previzibile în privința efectelor lor.
Deoarece P.O.S. M. nu
arată în vreun Manual de Proceduri caracterul restrictiv al cerințelor,
reclamanta a nutrit speranțe întemeiate și i s-a născut încrederea legitimă în
ceea ce privește regimul de finanțare și legalitatea procedurii de achiziție
publică.
Această credință
legitimă a fost întărită și de împrejurarea că, procedura de achiziție publică
a fost verificată ex - ante: observatorii U.C.V.A.P. au urmărit derularea
contractului, au elaborat rapoartele proprii și nu au emis avize cu caracter
consultativ deoarece nu au constatat neconcordanțe în aplicarea legislației în
domeniul achizițiilor publice.
Greșit au fost
apreciate probele administrate în cauză, Curtea de Apel preluând necritic susținerile
organelor de control, înlăturând fără a analiza motivele expuse pe larg în
acțiunea promovată.
Cerința experienței,
în cazul liderului de echipă, s-a raportat la proiecte finanțate de fonduri
europene/internaționale sau naționale în domeniul infrastructurii de mediu,
deci proiecte finanțate din orice fel de fonduri, așa încât aspectul constatat
nu vizează liderul de echipă.
Cerința experienței
în cazul inginerilor de proces și inginerilor rezidenți s-a raportat la
proiectul co-finanțat din fonduri europene/internaționale și contrar
susținerilor organului de control, cerința nu a fost aceea a finanțării - ci
aceea de co-finanțare, care poate avea o extensiune de la un eurocent până la
întreaga valoare a proiectului.
Acest aspect a fost
stabilit în clarificarea nr. 4/(F202), întrebarea nr. 7, în care autoritatea contractantă
a confirmat că exigibilitatea cheltuielilor proiectului este asigurată dacă
este vorba de lucrări aprobate, prevăzute în SF și care se încadrează în
categoria cheltuielilor eligibile prevăzute în Ordinul comun M.M.D.D. și M.E.F.
nr. 1415/3399/2008.
Potrivit
jurisprudenței C.J.U.E., modificările aduse unui contract de achiziție publică
în perioada în care își produce efectele, reprezintă o nouă atribuire a unui
contract, dacă prezintă caracteristici diferite de cele ale contractului inițial.
Aceste modificări
sunt inițiate prin ordine de variație în condițiile contractului de tip F. de
către Inginer, anume de către experții cărora li s-a cerut experiența profesională
în discuție.
În ceea ce privește
cerința unui număr de două proiecte, este rezultatul Ordinului A.N.R.M.A.P. nr.
509/2011, act normativ ce a modificat cadrul legal al achizițiilor publice
ulterior atribuirii contractelor.
Greșit s-a reținut că
au fost defavorizați operatorii economici care nu prezintă experți cu
experiență într-un proiect similar, creându-se avantaje celorlalți care prezintă
experți cu experiența solicitată.
Organele de control
și instanța de judecată nu arată în ce constă încălcarea legii din această
perspectivă, Ordinul nr. 509/2011 al A.N.R.M.A.P. permițând astfel de cerințe.
Cerința, privind
experiența profesională, are legătură concretă cu obiectul contractului, iar
nivelul acestei cerințe minime este stabilit - cu respectarea principiului
proporționalității - la cel necesar pentru a asigura îndeplinirea în condiții
optime a contractului, raportat la valoarea, natura și complexitatea acestuia.
Cerințele de
calificare, sunt instituite pentru a facilita evaluarea capacității
ofertanților de a derula un contract de complexitate similară și de a evalua
riscul ca un anumit ofertant să nu poată duce la îndeplinirea contractului,
care face obiectul procedurii de atribuire, iar faza de complexitate deosebită
a contractului de finanțare, nu se poate reține un nivel disproporționat al
criteriilor de stabilire a nivelului experienței.
Trebuie avut în
vedere că ofertantul căruia i s-a atribuit contractul, nu a fost în măsură să
îl îndeplinească în condiții optime, contractul fiind reziliat. Chiar și aceste
cerințe considerate restrictive, nu și-au putut atinge scopul de a evalua
corect riscul ca un anumit ofertant să nu poată duce la îndeplinire contractul de
unde reiese că autoritatea pârâtă le putea considera restrictive numai printr-o
analiză superficială.
Cu privire la
individualizarea corecției, trebuie avut în vedere că a fost încălcat
principiul proporționalității întrucât nu există motivarea necesității
aplicării corecției considerată excesivă, pe baza unei cote forfetare ce
privește întreaga valoare a contractului.
Potrivit art. 27 alin.
(1) cu referire la art. 20 alin. (2)
1
din O.U.G. nr. 66/2011, nota
de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare (…) trebuie să
conțină următoarele elemente: cuantumul creanței bugetare stabilite în urma
constatărilor, motivele de fapt, temeiurile de drept.
În Nota de constatare
și în decizia de soluționare a contestației, nu se regăsesc motivele pentru
care a fost individualizată, în concret, sancțiunea aplicată faptelor stabilite
subscrisei, încălcându-se astfel art. 98 din Regulamentul (C.E.) nr. 1063/2006.
Potrivit unei jurisprudențe
constante în materia F.E.D.R., în exercitarea puterii de a impune corecții
financiare, metoda utilizată pentru a stabili suma care urmează a fi restituită
trebuie să fie conformă cu obiectivul urmărit de dispoziția ce o consacra, mai
precis cuantumul creanței depinde de pierderile financiare suferite de bugetul
Uniunii, stabilite de audit, pierderi ce trebuie corectate în integritatea lor.
Greșit a reținut
instanța de fond aplicarea corecțiilor la valoarea întregului contract,
apreciind ca fiind finanțată din fonduri europene și bugetul de stat; nu s-a motivat
de ce nu se poate stabili valoarea exactă a unei corecții și de ce se aplică
direct o corecție forfetară.
Nu exista nicio
motivare a corelării sancțiunii financiare (excesive) cu necesitatea aplicării acesteia,
cu natura și gravitatea încălcării, precum și cu prejudiciul financiar suferit,
astfel încât din actele atacate lipsesc elemente care să permită verificarea
individualizării sancțiunii administrative.
Astfel fiind,
neidentificarea prejudiciului, determina lipsa temeiului de aplicare a
corecției financiare, cu atât mai mult cu cât dispozițiile art. 98 din
Regulamentul C.E. nr. 1083/2006 impun Statelor membre să procedeze la aplicarea
de corecții financiare doar atunci când este necesar.
În speță, caracterul
proporțional al cerințelor impuse este cert, dovadă că nici ofertantul ce a
îndeplinit cerințele de calificare apreciate ca restrictive nu a putut
îndeplini contractul de achiziție publică; neindividualizarea unei pierderi
financiare în sensul art. 98 din Regulamentul C.E. nr. 1083/2006, precum și
lipsa vreunei consecințe financiar care să poată fi atribuită modului în care a
fost încheiat contractul de achiziție publică sunt elemente ce impun
desființarea actelor administrative atacate și înlăturarea corecției financiare
aplicate.
Intimatul M.M.S.C. -
D.G. A.M. P.O.S. M. a formulat întâmpinare prin care a solicitat, în esență,
respingerea recursului ca nefondat pentru aceleași argumente prezentate pe larg
și în fața instanței de fond.
Hotărârea instanței
de recurs
Analizând sentința recurată,
în raport de criticile formulate, probatoriul administrat în cauză și temeiul
de drept invocat, Înalta Curte constată că în cauză nu subzistă motive de
nelegalitate care să ducă la modificarea sau casarea sentinței atacate.
Astfel, litigiul ivit
între recurenta - reclamantă SC R. SA și intimatul - pârât M.M.S.C. - D.G. A.M.
P.O.S. M., are la bază Contractul de finanțare din 22 noiembrie 2010;
Contractul de servicii din 29 noiembrie 2010; Nota de constatare a neregulilor
și de stabilire a corecțiilor financiare din 19 decembrie 2012 modificată prin
adresa din 21 ianuarie 2013.
La data de 22
noiembrie 2010 a fost încheiat între M.M.P., în calitate de A.M.P.O.S.M. și SC
R. SA
,
în calitate de beneficiar,
Contractul de Finanțare, având ca obiect „reglementarea termenilor și
condițiilor de acordare a finanțării nerambursabile pentru implementarea
Proiectului intitulat – Reabilitarea și modernizarea sistemului de alimentare
cu apă și de canalizare în regiunea Constanța, Ialomița”.
Potrivit art. 1 pct.
4 din Contract - SC R. SRL în calitate de beneficiar a acceptat finanțarea
nerambursabilă în cuantumul stabilit la art. 3 și 4, asumându-și obligația de a
implementa Programul în conformitate cu prevederile cuprinse în Contract și cu
legislația națională și comunitară.
La art. 8 din
Contract, s-a stabilit obligațiile Beneficiarului, iar la pct. 15 - „Achiziții
publice” se arată că nerespectarea legislației în domeniu, atrage
neexigibilitatea parțială sau totală a contractului/contractelor încheiate în
cadrul Proiectului.
La art. 13 pct. 12
din Contract, părțile au stabilit care sunt consecințele nerespectării
legislației din domeniul achizițiilor publice, corecțiile financiare fiind
aplicate conform Ghidului pentru determinarea corecțiilor financiare (Anexa IV/h).
La data de 25
noiembrie 2010, recurenta - reclamantă a atribuit prin licitație publică,
contractul, având ca obiect „Asistența tehnică pentru studii, proiectare și
supervizare lucrări - Lot 2 C.S.I”.
Cu privire la acest contract
de achiziție publică, D.F.C. - S.M.R. a sesizat M.M.P. cu Suspiciunea de
neregulă din 5 octombrie 2012 iar prin Nota de constatare a neregulilor și de
stabilire a corecțiilor financiare din 9 decembrie 2012, modificată prin adresa
din 21 ianuarie 2013, s-a stabilit că SC R. SA în calitate de Autoritate
Contractantă în contractul din 29 octombrie 2010, nu a respectat dispozițiile art.
178 alin. (2), art. 179 din O.U.G. nr. 34/2006 și art. 8 din H.G. nr. 926/2006,
prin introducerea în documentația de atribuire a unor cerințe de calificare și
selecție restrictivă, respectiv: - în Fișa de date a achiziției la cap. 5.4. - Capacitatea
tehnică, cerințe obligatorii pct. 2 - Dotare cu personal, motiv pentru care în
conformitate cu pct. 1.6. din O.U.G. nr. 66/2011 și pct. 16 din Ghidul C.O.C.O.F.
nr. 07/0037/03 - Anexă la Contractul de finanțare din 22 noiembrie 2010, a fost
aplicată corecția de 25% din valoarea contractului de servicii din 29 octombrie
2010.
Prin Decizia nr. 128.786
din 24 ianuarie 2013, a fost respinsă contestația formulată de SC R. SA -
împotriva Notei de constatare din 19 decembrie 2012.
Recurenta arată că
sancțiunea corecției financiare prevăzută de O.U.G. nr. 66/2011, a fost
aplicată retroactiv, unor situații juridice causae finite sub legea veche,
susținere ce nu poate fi reținută.
Este adevărat că atât
Contractul de finanțare din 22 noiembrie 2010 cât și Contractul de servicii din
29 octombrie 2010 au fost încheiate înainte de intrarea în vigoare a O.U.G. nr.
66/2011, dar la art. 66 din actul normativ evocat au fost prevăzute dispoziții
tranzitorii, stabilindu-se că activitățile de constatare a neregulilor și de stabilire
a corecțiilor bugetare care sunt în desfășurare la data intrării în vigoare a
acesteia se finalizează și se valorifică cu aplicarea O.U.G. nr. 79/2003.
Prin urmare, pentru
activitățile de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare
care au început după intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 66/2011 sunt aplicabile
prevederile acestui act normativ.
În cauza de față,
suspiciunea de neregulă - adică începutul activității de constatare a
neregulilor, este data de 5 octombrie 2012, astfel că în mod corect actele de
control au fost întocmite în baza O.U.G. nr. 66/2011.
Nici critica vizând
aplicarea greșită a dispozițiilor art. 178 - 179 din O.U.G. nr. 34/2006 nu
poate fi reținută.
Potrivit art. 178 alin.
(2) din O.U.G. nr. 34/2006 - Autoritatea contractantă nu are dreptul de a solicita
îndeplinirea unor condiții minime referitoare la situația economică și
financiară și/sau la capacitatea tehnică și profesională, care ar conduce la
restricționarea participării la procedura de atribuire.
Conform Fișei de date
a achiziției, pct. 5.4. Capacitatea tehnică și/sau profesională, Dotarea cu
personal, - SC R. SA - în calitate de autoritate contractantă a impus cerințe
suplimentare experților, a impus un număr de contracte și a sursei de finanțare
a proiectelor pentru dovedirea capacității tehnice, încălcând altfel
dispozițiile art. 178 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, a dispozițiilor art. 8,
pct. 15 din Contractul de finanțare dar și a dispozițiilor art. 179 alin. (2)
din O.U.G. nr. 34/2006, care arată că Autoritatea contractantă are obligația de
a respecta principiul proporționalității atunci când stabilește criteriile de calificare
și selecție, precum și nivelul cerințelor minime pe care operatorii/candidații
trebuie să le îndeplinească.
Este adevărat că
potrivit art. 176 lit. c) și d din O.U.G. nr. 34/2006 - Autoritatea
contractantă are dreptul de a aplica criterii de calificare și selecție
referitoare la situația financiară și economică precum și capacitatea tehnică
și/sau profesională, dar aceste criterii de calificare și selecție trebuie să
îndeplinească condițiile prevăzute de art. 178 alin. (1) din același act
normativ.
În nota justificativă
din 2010 (fila 184 - dosar fond) privind cerințele minime de calificare, referitoare
la capacitatea tehnică și/sau profesională și la situația economică și
financiară impuse în documentația de atribuire a contractului de Asistență
Tehnică, criteriile aplicate au fost justificative doar de faptul că : Sursa de
finanțare a contractului este asigurată de fonduri comunitare și fondul de la
bugetul de stat, iar Contractul de consultanță face parte din programul de
mediu.
În nota justificativă,
nu s-a arătat în ce constă „complexitatea deosebită din punct de vedere
logistic și material” a serviciilor ce vor fi prestate de ofertanți și de ce
experiența în prestarea de servicii de consultanță trebuie să fie „foarte vastă”,
încălcându-se astfel dispozițiile art. 8 pct. 2 din H.G. nr. 925/2006 potrivit
căruia „atunci când se impun cerințe minime de calificare referitoare la
situația economică și financiară ori la capacitatea tehnico și/sau profesională,
astfel cum este prevăzut la art. 178 alin. (1), din O.U.G. nr. 34/2006,
autoritatea contractantă trebuie să fie în măsură să motiveze aceste cerințe,
elaborând în acest sens o notă justificativă.
Recurenta -
reclamantă a încălcat astfel dispozițiile art. 178 alin. (2), precum și
dispozițiile art. 179 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 cu privire la principiul
proporționalității, atunci când a stabilit criterii de calificare și selecție suplimentare,
dar și dispozițiile art. 8 pct. 2 din H.G. nr. 925/2006 prin raportare la art. 178
alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006.
Instanța de fond nu a
reținut că în cauză au fost încălcate dispozițiile Regulamentului financiar U.E.
ci a arătat doar că principiile tratamentului egal și al nediscriminării între
ofertanți în materie de achiziții publice se regăsesc și în art. 89 alin. (1).
Recurenta a invocat
dispozițiile art. 44 parag. 2, lit. e) și parag. 5 din Directiva nr. 2004/18/U.E.
dar omite dispozițiile art. 46, care stabilesc că atribuirea contractelor
trebuie realizată pe baza unor criterii obiective care să asigure respectarea principiilor
de transparență, de nediscriminare și de egalitate de tratament care să
garanteze aprecierea ofertelor în condiții de concurență.
Nu se poate reține că
lipsa Manualului de Proceduri P.O.S. Mediu duce la încălcarea principiului
securității juridice, ca principiu general al dreptului Uniunii ce impune ca
normele de drept să fie clare, precise și previzibile în privința lor, în
condițiile în care dispozițiile O.U.G. nr. 34/2006 stabilesc cu claritate atât Regulile
de elaborare a documentației de atribuire a contractelor de achiziție publice,
Procedura de atribuire, Selecția de calificare a candidaților cât și criteriile
de calificare și selecție.
Prin contractul de
finanțare încheiat de părțile prezentului litigiu au fost stabilite drepturi și
obligații în sarcina ambelor părți, iar nerespectarea obligațiilor stabilite în
sarcina beneficiarului la art. 8 lit. a) și art. 8 pct. 15 din contract, produc
consecințe juridice în raport de dispozițiile O.U.G. nr. 34/2006 și H.G. nr. 926/2006.
Cu privire la
individualizarea corecției aplicate, trebuia avute în vedere dispozițiile
contractuale, respectiv dispozițiile art. 13 pct. 12 potrivit cărora, în cazul
în care beneficiarul nu respectă legislația în domeniul achizițiilor publice,
vor fi aplicate corecții financiare în conformitate cu prevederile Ghidului
pentru determinarea corecțiilor financiare - Anexa IV/h - anexa care face parte
din contract conform art. 21.
Prin Ghidul pentru
determinarea corecțiilor financiare - Anexa IV/h pct. 7 este prevăzută atât
neregula cât și corecția financiară ce trebuie aplicată.
La pct. 9 din Nota de
constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare din 19
decembrie 2012 s-a stabilit o corecție financiară de 25% din valoarea contractului
de servicii din 29 octombrie 2010 „Asistența tehnică pentru studii, proiectare
și supervizare lucrări Lot 2 C.S.I.” din cadrul proiectului de finanțare,
astfel că sancțiunea a fost aplicată cu respectarea contractului ce reprezintă
legea părților cât și a dispozițiilor legale incidente, aspecte reținute corect
de prima instanță și însușite de Înalta Curte pentru aceleași considerente
expuse pe larg în hotărârea recurată.
Corecția financiară
nu a fost aplicată în raport de valoarea contractului de finanțare din 2010 ci,
așa cum s-a arătat la pct. 9 din Nota de control: „se aplică o corecție
financiară de 25% din valoarea fără T.V.A. a contractului de servicii din 29
octombrie 2010”.
Este evident că la
individualizarea colecției aplicate au fost avute în vedere atât dispozițiile art.
27 din H.G. nr. 875/2011 cât și dispozițiile art. 13 pct. 12 din contract,
respectiv pct. 7 din Ghidul pentru determinarea corecțiilor financiare Anexa
IV/h, ținând seama și de gravitatea neregulilor constatate, respectându-se totodată
principiul proporționalității astfel cum este definit la art. 2 alin. (1) din O.U.G.
nr. 66/2011.
Pentru considerentele
expuse, Înalta Curte, constată că în cauză nu subzistă motive de nelegalitate
care să ducă la modificarea sau casarea hotărârii recurate, motiv pentru care
în temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., respinge ca nefondat recursul
exercitat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de SC R. SA Constanța împotriva sentinței civile nr. 162/CA din 7 mai
2013 a Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios
administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 15 ianuarie 2014.