ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 644/2016

Decizia nr. 644/2016

Deliberând asupra cererii de revizuire, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 3498 din 22 noiembrie 2010 pronunțată de Judecătoria Târgu Cărbunești, în Dosarul nr. x/317/2010 s-a anulat certificatul de moștenitor din 1978, revizuentul fiind dezmoștenit, iar A. și B., din renunțători la moștenire, au devenit moștenitori.

Prin cererea transmisă la data de 19 august 2015, C. a solicitat revizuirea Deciziei nr. 3498 din 22 noiembrie 2010 pronunțată de Judecătoria Târgu Cărbunești, în Dosarul nr. x/317/2010, susținând că aceasta a fost contrazisă de Decizia Tribunalului Gorj nr. 106 din 14 martie 2011, pronunțată în Dosarul nr. x/317/2010, care a stabilit adevărul.

Cererea de revizuire a fost înregistrată sub număr de Dosar nr.

x/1/2015 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă.

Intimatul A. a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția netimbrării cererii de revizuire, excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție și excepțiile tardivității și inadmisibilității cererii de revizuire

.

Înalta Curte, analizând cu prioritate excepția necompetenței materiale, în temeiul dispozițiilor art. 159

1

raportat la art. 323 alin. (1) C. proc. civ. cu referire la art. 105 alin. (1) din același act normativ, apreciază că aceasta este întemeiată și, în consecință, constată că nu este competentă să soluționeze prezenta cerere de revizuire pentru următoarele considerente:

Este de reținut că în sistemul nostru de drept mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătorești, exercitarea acestora și efectele căilor de atac sunt guvernate de principiul legalității căilor de atac, regulă cu valoare de principiu constituțional, care semnifică instituirea prin lege a căilor de atac și exercitarea lor în condițiile legii, potrivit cu natura și scopul lor, într-o anumită ordine, precum și soluționarea acestora de către instanța prevăzută de lege.

Legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă și de exigențele art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, concretizând una dintre garanțiile unui proces echitabil.

Reglementarea condițiilor și a procedurii de exercitare a căilor de atac reprezintă prerogativa exclusivă a legiuitorului, în conformitate cu art. 126 din Constituție și nu încalcă drepturile reglementate ale justițiabililor, normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea în limitele competenței atribuite prin lege fiind de ordine publică.

Este de necontestat că recunoașterea unei căii de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală, ori extinderea limitelor competenței atribuite prin lege, constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii.

Înalta Curte constată că, în speță, revizuentul C. a învestit instanța cu o cerere de revizuire a sentinței civile nr. 3498 din 22 noiembrie 2010 pronunțată de Judecătoria Târgu Cărbunești, în Dosarul nr. x/317/2010, pretins contradictorie Deciziei nr. 106 din 14 martie 2011 pronunțată de Tribunalul Gorj, în Dosarul nr. x/317/2010.

Conform art. 323 alin. (2) C. proc. civ., în cazul art. 322 pct. 7 din același cod, cererea de revizuire se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța sau instanțele care au pronunțat hotărârile potrivnice.

În cauză, sentința civilă nr. 3498 din 22 noiembrie 2010 a fost pronunțată de Judecătoria Târgu Cărbunești, iar Decizia nr. 106 din 14 martie 2011 a fost pronunțată de Tribunalul Gorj și, față de dispozițiile legale menționate, competența de soluționare a cererii de revizuire revine instanței mai mare în grad față de instanța sau instanțele care au pronunțat hotărârile potrivnice, respectiv Curții de Apel Craiova.

În consecință, pentru toate considerentele anterior expuse

, în raport de dispozițiile art. 323 alin. (2) C. proc. civ., competența de soluționare a cauzei aparține Curții de Apel Craiova, motiv pentru care, Înalta Curte,

în temeiul dispozițiilor, art. 158 alin. (3) cu referire la art.

159

1

raportat la art. 323 alin. (2) C. proc. civ., va stabili competența de soluționarea a prezentei cereri de revizuire

în favoarea

Curții de Apel Craiova și va trimite de îndată dosarul acestei instanțe în vederea soluționării cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Trimite cauza spre soluționare la instanța competentă, respectiv Curtea de Apel Craiova.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 martie 2016.