Secțiunea a treia Cerere n 33561/03 prezentată de Maria CONSTANTINESCU împotriva României Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care are loc la 8 iulie 2008 într-o cameră compusă din Josep Casadevall, președinte, Corneliu Biersan, Boštjan M. Zupančič, Egbert Myjer, Ineta Ziemele, Luis López Guerra, Ann Power, judecători, și Santiago Quesada, grefier de secțiune Având în vedere cererea menționată anterior formulată la 6 octombrie 2003, având în vedere decizia Curții de a invoca art. 29 alineatul (3) din convenție și de a examina în comun admisibilitatea și fondul cauzei, având în vedere declarațiile formale de acceptare a unui regulament confidențial al cauzei. După ce a luat act de acest lucru, face următoarea decizie în f un ci o n are a recurentei, Maria Constantinescu, este cetățean român, născut în 1947 și rezident în Constanța. Guvernul român ( Prin hotărârea definitivă din 25 octombrie 2001, Tribunalul de Primă Instanță din Mangalia a acordat atât dreptul la acțiune formulată de primarul satului 23 August (atît primarul), în anulare a titlului de proprietate al reclamantei pe un teren de 1 800 m, cât și la cererea reconvențională a acesteia din urmă de a-l condamna pe primar să-i plătească 60 968 088 de vechi lei românești reprezentând contravaloarea lucrărilor de investiții efectuate de către persoana în cauză pe terenul în cauză. În lipsa unui apel interjudiciat de către părți, această hotărâre a devenit definitivă. La o dată nespecificată, reclamanta a solicitat primarului să execute judecata menționată anterior și, la 12 februarie 2002, l-a pus în întârziere prin intermediul unui aprod al justiției. Prin hotărârea definitivă din 11 aprilie 2003, tribunalul departamental din Constanța a anulat punerea sub sechestru efectuată la 12 iulie 2002 asupra anumitor bunuri ale primăriei, pe motive pe care le-a invocat în conformitate cu ordonanța guvernului n 22/2002 privind plata datoriilor instituțiilor publice care decurg din titluri executorii, singura modalitate de executare a unei astfel de datorii era aceea de a o include în bugetul autorității în cauză, buget care urmează să fie aprobat de ordonatorul de credite, iar bunurile instituțiilor publice nu erau reținute. În cadrul unui consiliu al Ministerului Justiției, Tribunalul a depus o plângere penală împotriva primarului pentru refuzul său de a executa hotărârea definitivă în cauză, care a fost respinsă printr-un refuz din 26 august 2003 emis de Parchet lângă Tribunalul de Primă Instanță din Mangalia. La 29 aprilie 2004, la șase luni de la ultimul act de punere în aplicare realizat în dosar, procurorul judiciar a constatat expirarea cererii de executare forțată a hotărârii definitive din 25 octombrie 2001. Din dosar reiese că hotărârea nu a fost executată până în prezent. GRIFS Invocând în esență art. 6 alineatul (1) din Convenție și art. 1 din Protocolul nr. 1, reclamanta se plânge de necunoașterea dreptului său de a avea acces la o instanță și a dreptului la respectarea bunurilor sale din cauza faptului că executarea hotărârii definitive din 25 octombrie 2001 pronunțată de Tribunalul de Primă Instanță din Mangalia. ÎN JUST la 4 aprilie 2008, Curtea a primit următoarea declarație, semnată de reclamantă Subsemnata Maria Constantinescu, remarcă faptul că guvernul român este dispus să-mi plătească, cu titlu gratuit, suma de 2 200 de euro (două mii două sute de euro) în vederea unei soluționări confidențiale a cauzei având ca origine cererea menționată anterior pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material, va fi convertită în moneda de la statul pârât la rata aplicabilă la data plății și fără orice taxă aplicabilă. Aceasta va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțată în conformitate cu art. 37 alineatul (1) din Convenția europeană a drepturilor omului. De la expirarea termenului respectiv și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, se plătește un dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorată cu trei puncte procentuale. La 16 iunie 2008, Curtea a primit de la guvern următoarea declarație: Subsemnatul, Razvan-Horațiu Radu, agentul guvernului român în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, declar că guvernul român oferă doamnei Maria Constantinescu, cu titlu gratuit, suma de 2 200 de euro (două mii două sute de euro) în vederea unei soluționări pe cale amiabilă a cauzei având ca origine cererea menționată anterior pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material, va fi convertită în moneda landului restant la rata aplicabilă la data plății, și fără nici o taxă aplicabilă. Aceasta va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 alineatul (1) din Convenția europeană a drepturilor omului. În cazul în care nu se soluționează în termenul menționat, Ö s Õ angajat să plătească, de la expirarea acestuia și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, un interes simplu la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorat cu trei puncte procentuale. Această plată va duce la soluționarea definitivă a cauzei. Curtea ia act de regulamentul amiabil la care au ajuns părțile. Curtea consideră că acesta se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum le recunosc convenția și protocoalele sale și nu are nici un temei de ordine publică care să justifice continuarea examinării cererii [art. 37 alineatul (1) in fine] În consecință, este necesar să se pună capăt aplicării art. 29 alin. (3) din Convenție și să se șteargă cazul din rol. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol. Santiago Quesada Josep Casadevall Prezidențial
Requête n
o
33561/03
présentée par Maria CONSTANTINESCU
contre la Roumanie
La Cour européenne des droits de l’homme (troisième section), siégeant le 8 juillet 2008 en une chambre composée de
:
Josep Casadevall,
président,
Corneliu Bîrsan,
Boštjan M. Zupančič,
Egbert Myjer,
Ineta Ziemele,
Luis López Guerra,
Ann Power,
juges,
et de Santiago Quesada,
greffier de section
,
Vu la requête susmentionnée introduite le 6 octobre 2003,
Vu la décision de la Cour de se prévaloir de l’article 29 § 3 de la Convention et d’examiner conjointement la recevabilité et le fond de l’affaire,
Vu les déclarations formelles d’acceptation d’un règlement amiable de l’affaire.
Après en avoir délibéré, rend la décision suivante
:
La requérante, M
me
Maria Constantinescu, est une ressortissante roumaine, née en 1947 et résidant à Constanța. Le gouvernement roumain («
le Gouvernement
») est représenté par son agent, M. Răzvan-Horațiu Radu, du ministère des Affaires étrangères.
Les circonstances de l’espèce
Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par les parties, peuvent se résumer comme suit.
Par un jugement définitif du 25 octobre 2001, le tribunal de
première instance de Mangalia fit droit à la fois à l’action introduite par le maire du village 23
August («
le maire
») en annulation du titre de propriété de la requérante sur un terrain de 1
800 m
2
et à la demande reconventionnelle de cette dernière de condamner le maire à lui payer 60
968
088 anciens lei roumains représentant la contre-valeur des travaux d’investissements effectués par l’intéressée sur le terrain en question. A défaut d’un appel interjeté par les parties, ce jugement devint définitif.
A une date non précisée, la requérante demanda au maire d’exécuter le jugement susmentionné et, le 12 février 2002, le mit en demeure par l’intermédiaire d’un huissier de justice.
Par un arrêt définitif du 11 avril 2003, le tribunal départemental de Constanta annula la mise sous séquestre effectuée le 12 juillet 2002 sur certains biens de la mairie, aux motifs qu’en vertu de l’ordonnance du Gouvernement n
o
22/2002 sur le paiement des dettes des institutions publiques découlant de titres exécutoires, la seule modalité d’exécuter une telle dette était d’inscrire celle-ci au budget de l’autorité en cause, budget à approuver par l’ordonnateur de crédits, et que les biens des institutions publiques n’étaient pas saisissables.
Sur un conseil du ministère de la Justice, l’intéressée déposa une plainte pénale contre le maire pour son refus d’exécuter le jugement définitif en question, plainte qui fut rejetée par un non-lieu du 26 août 2003 rendu par le parquet près le tribunal de première instance de Mangalia.
Le 29 avril 2004, six mois après le dernier acte d’exécution réalisé dans le dossier, l’huissier de justice constata la péremption de la demande d’exécution forcée du jugement définitif du 25 octobre 2001.
Il ressort du dossier que le jugement susmentionné n’a pas été exécuté à ce jour.
Invoquant en substance les articles 6 § 1 de la Convention et 1 du Protocole n
o
1, la requérante se plaint de la méconnaissance de son droit d’accès à un tribunal et du droit au respect de ses biens en raison de l’inexécution du jugement définitif du 25 octobre 2001 rendu par le tribunal de première instance de Mangalia.
Le 4 avril 2008, la Cour a reçu la déclaration suivante, signée par la partie requérante
:
«
Je soussignée, Maria Constantinescu, note que le gouvernement roumain est prêt à me verser, à titre gracieux, la somme de 2
200 euros (deux mille deux cents euros) en vue d’un règlement amiable de l’affaire ayant pour origine la requête susmentionnée pendante devant la Cour européenne des droits de l’homme.
Cette somme, qui couvrira tout préjudice matériel, sera convertie en la monnaie de l’Etat défendeur au taux applicable à la date du paiement, et exempte de toute taxe éventuellement applicable. Elle sera payée dans les trois mois suivant la date de la notification de la décision de la Cour rendue conformément à l’article 37 § 1 de la Convention européenne des droits de l’homme. A compter de l’expiration dudit délai et jusqu’au règlement effectif de la somme en question, il sera payé un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne, augmenté de trois points de pourcentage.
J’accepte cette proposition et renonce par ailleurs à toute autre prétention à l’encontre de la Roumanie à propos des faits à l’origine de ladite requête. Je déclare l’affaire définitivement réglée.
»
Le 16 juin 2008, la Cour a reçu du Gouvernement la déclaration suivante
:
«
Je soussigné, Răzvan-Horațiu Radu, Agent du Gouvernement roumain devant la Cour européenne des droits de l’homme, déclare que le gouvernement roumain offre de verser à M
me
Maria Constantinescu , à titre gracieux, la somme de 2
200 euros (deux mille deux cents euros) en vue d’un règlement amiable de l’affaire ayant pour origine la requête susmentionnée pendante devant la Cour européenne des droits de l’homme.
Cette somme, qui couvrira tout préjudice matériel, sera convertie en la monnaie de l’Etat défendeur au taux applicable à la date du paiement, et exempte de toute taxe éventuellement applicable. Elle sera payée dans les trois mois suivant la date de la notification de la décision de la Cour rendue conformément à l’article 37 § 1 de la Convention européenne des droits de l’homme. A défaut de règlement dans ledit délai, le Gouvernement s’engage à verser, à compter de l’expiration de celui-ci et jusqu’au règlement effectif de la somme en question, un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne, augmenté de trois points de pourcentage. Ce versement vaudra règlement définitif de l’affaire.
»
La Cour prend acte du règlement amiable auquel sont parvenues les parties. Elle estime que celui-ci s’inspire du respect des droits de l’homme tels que les reconnaissent la Convention et ses protocoles et n’aperçoit par ailleurs aucun motif d’ordre public justifiant de poursuivre l’examen de la requête (article 37 § 1
in fine
de la Convention). En conséquence, il convient de mettre fin à l’application de l’article 29 § 3 de la Convention et de rayer l’affaire du rôle.
Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,
Décide
de rayer la requête du rôle.
Santiago Quesada
Josep
Casadevall
Greffier
Président