ACUN c. TURQUIE

SECȚIUNEA A DOUA DECIZIE Cererea nr. 39512/02 prezentată de Berdan și Sibel ACUN împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 8 iulie 2008 într-o cameră compusă din Francoise Tulkens, președinta Ireneu Cabral Barreto, Vladimiro Zagrebelsky, Danutė Jočienė, Dragoljub Popović, András Sajó, Ișul Karakaș, judecători și Françoise Elens-Passos; graffiter adjunct al secțiunii Având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 4 septembrie 2002, având în vedere decizia Curții de a invoca art. 29 alineatul (3) din Convenție și d Sibel Acun, sunt cetățeni turci, născuți în 1973 și, respectiv, 1975 și care își au reședința în Diyarbak La 5 martie 2002, reclamanții, soțul și soția, și-au exprimat punctul de vedere cu privire la statutul civil al Ergani pentru înscrierea nou-născutului lor sub numele de kurde Hejar Pola.

Această cerere nu a fost tratată. La 13 august 2002, reclamanții au depus o plângere împotriva a doi funcționari ai Serviciului de stare civilă al Ergani pe lângă procurorul Republicii Dongani. La 27 septembrie 2002, subprefectura Ergani a decis să nu autorizeze urmărirea penală a funcționarilor incriminați. GRIEFS invocând articolele 8, 12, 13 și 14 din Convenție, reclamanții se plâng de refuzul implicit al autorităților de a-și înregistra fiul în registrul stării civile sub numele de Hejar Pola. Curtea arată că nu mai este necesar să se examineze în continuare acțiunea introdusă de solicitanți din următoarele motive. La 6 noiembrie 2006, Curtea a decis să comunice cererea guvernului. La 30 aprilie 2007, guvernul a transmis grefei observațiile sale cu privire la admisibilitate și la temeinicia cererii.

Acestea au fost adresate reclamantului la 15 mai 2007, care a fost invitată să-și transmită observațiile ca răspuns înainte de 29 iunie 2007. Prin scrisoarea recomandată cu confirmare de primire din 13 iulie 2007, în temeiul articolului 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție, Curtea a atras atenția părții reclamante asupra faptului că termenul care i-a fost acordat pentru prezentarea observațiilor sale a fost În acest sens, Comisia a precizat că, în temeiul aceluiași articol, poate elimina o cerere din rol atunci când, ca și în cazul de față, circumstanțele indică faptul că un reclamant nu intenționează să își mențină cererea și subliniază, de asemenea, că această scrisoare a fost primită de reclamant la 25 iulie 2007 și constată că, până în prezent, a rămas fără răspuns.

În lumina celor de mai sus, Curtea concluzionează că instanțele naionale nu mai doresc să își mențină cererea în sensul art. 37 alin. (1) lit. (a) din Convenție. Pe de altă parte, în conformitate cu art. 37 alin. (1) în fine În opinia Curții, nu există circumstanțe speciale în ceea ce privește respectarea drepturilor garantate de Convenție sau a Protocoalelor sale n mai mult decât cere continuarea examinării cererii. Prin urmare, este necesar să se șteargă cauza din rol. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol. Françoise Elens-Passos Françoise Tulkens Asistentă Președinte

DEUXIÈME SECTION

DÉCISION Requête n o 39512/02 présentée par Berdan et Sibel ACUN contre la Turquie La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 8 juillet 2008 en une chambre composée de : Françoise Tulkens, présidente , Ireneu Cabral Barreto, Vladimiro Zagrebelsky, Danutė Jočienė, Dragoljub Popović, András Sajó, Ișıl Karakaș, juges , et Françoise Elens-Passos, greffière adjointe de section , Vu la requête susmentionnée introduite le 4 septembre 2002, Vu la décision de la Cour de se prévaloir de l’article 29 § 3 de la Convention et d’examiner conjointement la recevabilité et le fond de l’affaire, Après en avoir délibéré, rend la décision suivante : EN FAIT Les requérants, M. Berdan Acun et M me Sibel Acun, sont des ressortissants turcs, nés respectivement en 1973 et 1975 et résidant à Diyarbakır.

Ils sont représentés devant la Cour par M es Mehmet Biçen et Ramazan Kartalmıș, avocats à Diyarbakır. Le gouvernement turc (« le Gouvernement ») est représenté par son agent. Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par les parties, peuvent se résumer comme suit. Le 5 mars 2002, les requérants, époux et épouse, s’adressèrent au registre de l’état civil d’Ergani pour l’inscription de leur nouveau-né, sous le prénom kurde Hejar Pola. Cette requête ne fut pas traitée. Le 13 août 2002, les requérants déposèrent une plainte à l’encontre de deux fonctionnaires du service de l’état civil d’Ergani auprès du procureur de la République d’Ergani. Le 27 septembre 2002, la sous-préfecture d’Ergani décida de ne pas autoriser la poursuite des fonctionnaires incriminés.

GRIEFS Invoquant les articles 8, 12, 13 et 14 de la Convention, les requérants se plaignent du refus implicite des autorités d’inscrire leur fils sur le registre de l’état civil sous le prénom Hejar Pola. EN DROIT La Cour relève qu’il n’y a pas lieu d’examiner plus avant le recours introduit par les requérants pour les motifs suivants. Le 6 novembre 2006, la Cour a décidé de communiquer la requête au Gouvernement. Le 30 avril 2007, le Gouvernement a transmis au greffe ses observations sur la recevabilité et le bien-fondé de la requête.

Celles-ci ont été adressées à la partie requérante le 15 mai 2007, laquelle a été invitée à faire parvenir les siennes en réponse avant le 29 juin 2007. Par une lettre recommandée avec accusé de réception du 13 juillet 2007, sur le fondement de l’article 37 § 1 a) de la Convention, la Cour a attiré l’attention de la partie requérante sur le fait que le délai qui lui était imparti pour la présentation de ses observations était échu et qu’elle n’en avait sollicité aucune prolongation. Elle y a indiqué qu’aux termes de ce même article, elle pouvait rayer une requête du rôle lorsque, comme en l’espèce, les circonstances donnent à penser qu’un requérant n’entend pas maintenir sa requête. Elle relève par ailleurs que cette lettre a bien été reçue par la partie requérante le 25 juillet 2007 et constate qu’à ce jour elle est restée sans réponse.

A la lumière de ce qui précède, la Cour en conclut que les requérants n’entendent plus maintenir leur requête au sens de l’article 37 § 1 a) de la Convention. Par ailleurs, conformément à l’article 37 § 1 in fine , la Cour estime qu’aucune circonstance particulière touchant au respect des droits garantis par la Convention ou ses Protocoles n’exige la poursuite de l’examen de la requête. Il y a donc lieu de rayer l’affaire du rôle. Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité, Décide de rayer la requête du rôle. Françoise Elens-Passos Françoise Tulkens Greffière adjointe Présidente