ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3155/2016

Decizia nr. 3155/2016

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr. x/99/2014, reclamantul A. a solicitat instanței ca în contradictoriu cu pârâta D.G.R.F.P. Iași (pentru Serviciul Fiscal Orășenesc Târgu Frumos), să se dispună obligarea pârâtei la restituirea taxei în suma de 2.878 lei percepută nelegal, cu obligarea pârâtei la plata dobânzii legale calculată conform art. 124 C. proc. fisc. de la data achitării și până la data restituirii efective.

Prin sentința civilă nr. 1887 din 14.10.2014 Tribunalul Iași a respins acțiunea formulată de A., în contradictoriu cu Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași - pentru Serviciul Fiscal Orășenesc Târgu Frumos, precum și cererea de chemare în garanție a Administrației Fondului pentru Mediu formulată de pârâtă.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul A.

Soluția atacată

Prin încheierea de ședință din data de 02 martie 2015, Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, a dispus, în baza art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. suspendarea judecării cauzei până la pronunțarea unei hotărâri definitive în cauza Manea C-76/14 aflată pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Recursul

Împotriva soluției dată de Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, prin încheierea de suspendare a judecății pronunțată în data de 02 martie 2015, a formulat recurs recurentul-reclamant, susținând că, întrucât prevederile Tratatului de Instituire a Comunității Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, taxa pentru emisii poluante este nelegală, discriminatorie și îngrădește dreptul la liberă circulație a mărfurilor în interiorul Uniunii Europene.

Considerentele și soluția Înaltei Curți

Analizând încheierea atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Potrivit art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., instanța poate suspenda judecata când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existența sau inexistența unui drept ce face obiectul unei alte judecăți.

Textul reglementează unul dintre cazurile suspendării facultative și se referă la chestiuni prealabile, care pot avea o influență asupra dreptului dedus in justiție iar, pentru a avea aplicare este necesar ca problema de a cărei dezlegare depinde soluția din proces „să facă obiectul unei alte judecăți”, adică să fie pendinte.

În mod corect a dispus instanța de fond suspendarea, de vreme ce soluția acțiunii reclamantului depinde de soluția pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene o va adopta în cauza C-76/14 în legătură cu chestiunea compatibilității prevederilor O.U.G. nr. 9/2013 cu prevederile art. 110 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Prin urmare, soluția pronunțată de instanța de fond este legală, motiv pentru care recursul declarat în cauză va fi respins ca nefondat, potrivit art. 496 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. împotriva încheierii din 2 martie 2015 a Curții de Apel Iași, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 noiembrie 2016.