ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2016/2016

Decizia nr. 2016/2016

Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

A. a formulat, la data de 23 martie 2015, recurs împotriva Deciziei nr. 41A din data de 23 ianuarie 2015 a Curții de Apel București, secția I civilă.

La termenul de judecată din data de 19 mai 2015 instanța a dispus suspendarea judecării recursului, în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., întrucât nicio parte nu s-a prezentat la strigarea cauzei și nu a fost solicitată judecarea cauzei în lipsă.

Cauza a fost repusă pe rol la data de 25 octombrie 2016, în vederea discutării perimării.

Potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., cererea de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau revocare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an. Conform art. 252 alin. (1) C. proc. civ., perimarea se poate constata și din oficiu.

Așadar, pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie sa fi rămas în nelucrare timp de un an și această lăsare a pricinii în nelucrare să fie cauzată de culpa părții.

Ca urmare, perimarea operează cu condiția ca timp de un an să nu se fi săvârșit niciun act de procedură în vederea judecării cauzei, situație cauzată de lipsa de diligentă a părților, care nu au acționat în acest scop, deși aveau posibilitatea să o facă. Se socotește că nu este culpa părții când actul de procedură urma să fie îndeplinit din oficiu, ceea ce nu este cazul în speță.

În cauză, părțile, deși legal citate, nu s-au prezentat în instanță la termenul din data de 19 mai 2015, stabilit pentru soluționarea recursului și, în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., s-a dispus suspendarea pricinii, constatându-se că niciuna dintre părți nu a cerut judecarea în lipsă.

În raport de aceste considerente și având în vedere că în termenul de un an prevăzut de art. 248 alin. (1) C. proc. civ. nici una dintre părțile litigante nu a solicitat continuarea judecății, precum și că în această perioadă nu a intervenit nicio cauză de întrerupere sau suspendare a termenului de perimare, Înalta Curte, în temeiul art. 248 coroborat cu art. 252 alin. (1) C. proc. civ., va constata perimat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat recursul declarat de reclamanta A. împotriva Deciziei nr. 41A din data de 23 ianuarie 2015 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 octombrie 2016.

Procesat de GGC - GV