ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2003/2017
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2003/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Decizia nr. 2003/2017
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul litigiului dedus judecății
Prin cererea înregistrată la data de 10.04.2014 pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, reclamantul A., reprezentant legal al P.F.A. A., în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit București, a formulat contestație împotriva deciziei nr. 834 din 10.01.2014, emisă de A.P.D.R.P., solicitând să se dispună admiterea cererii sale, anularea deciziei atacate, a tuturor actelor care au stat la baza acestei decizii, precum și suspendarea efectelor acesteia până la soluționarea și pronunțarea unei hotărâri irevocabile cu privire la contestație.
Hotărârea primei instanțe
Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 358 din 16 octombrie 2014 a admis acțiunea formulată de reclamantul P.F.A. A., în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit București, a anulat decizia nr. 834 din 10 ianuarie 2014, emisă de A.P.D.R.P., în prezent A.F.I.R. și procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 01.11.2013 și a respins cererea de suspendare.
Motivele de casare invocate
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit București (în prezent Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale), care invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond respingerea acțiunii ca netemeinică și nelegală.
Într-o primă critică, pârâta a arătat că instanța de fond în mod neîntemeiat a apreciat că nu se confirmă existența neregularităților consemnate în cuprinsul procesului-verbal de constatare înregistrat la A.P.R.D.P. sub nr. 35.521 din 04 noiembrie 2013, întocmit în conformitate cu dispozițiile O.U.G. nr. 66/2011 și ale H.G. nr. 875/2011.
În esență, s-a arătat că reclamantul nu a respectat clauzele din contractul de finanțare privind producția obținută, cât și cea valorificată care au fost nesemnificative față de prevederile din planul de afaceri.
Prin planul de afaceri, reclamantul s-a obligat să realizeze la cultura de brad, anual producții de 6.500 fire, de la început până în anul 5 și să comercializeze anual, din primul an, până în anul 4 câte 1.000 de fire, iar în anul 5, câte 2.000 de fire.
Față de aceste prevederi asumate de beneficiar, acesta a realizat conform unui raport de producție din anul 2012, un număr de 500 de fire de puieți de brad evaluați la 5 lei bucata, adică 2.500 în total, pe care i-a vândut cu factură și a încasat în numerar 2.500 lei, la data de 07.09.2012. A mai vândut alte 83 de fire de brad evaluate la 83 lei bucata pe care a încasat 3.320 lei în total, pe care i-a vândut cu factură.
Așadar, instanța trebuia să evalueze neregula, în ansamblu, respectiv condițiile asumate de beneficiar prin planul de afaceri și producția efectiv realizată, raportat la care se acordă finanțarea. Instanța a reținut în mod neîntemeiat că amplasarea culturii de brad nu a constituit un criteriu de eligibilitate, întrucât eligibilitatea sumei a fost apreciată privitor la planul de afaceri și la producția realizată.
O a doua critică privește nerespectarea măsurii nr. 112 din Ghidul solicitantului conform căreia: „Dacă la verificare se constată neîndeplinirea activităților din planul de afaceri, A.P.D.R.P. va proceda la recuperarea sprijinului acordat.”
Pârâta a dat eficiență clauzelor contractuale, dar și prevederilor din Ghidul solicitantului, având în vedere verificările pe teren și cele documentare din care rezultă că măsura declarării ca neeligibilă a finanțării aferente achizițiilor realizate de beneficiar este justificată, iar statuările instanței în sensul că împrejurările identificate drept neregularități nu pot constitui temei de rambursare sunt netemeinice și nelegale.
Prin semnarea contractului de finanțare, beneficiarul și-a asumat în totalitate prvederile contractuale - în art. 11 alin. (3) din Anexa nr. 1 la contract se prevede că: „în cazul constatării unei nereguli cu privire la încheierea ori executarea contractului, autoritatea contractantă poate înceta contractul, de plin drept, printr-o notificare scrisă adresată beneficiarului, fără punere în întârziere, fără nicio formalitate și fără intervenția instanței juecătorești. În aceste cazuri, beneficiarul va restitui integral sumele primite ca finanțare nerambursabilă.”
Această prevedere contractuală constituie un pact comisoriu expres de gradul IV, iar instanța odată sesizată nu poate face decât să constate că a operat rezilierea contractului.
Pârâta a mai arătat că în speță sunt incidente și dispozițiile art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011 care definesc neregula, în speță constatându-se nereguli de la utilizarea fondurilor europene referitoare la încălcarea prevederilor contractuale.
Critica formulată de pârâtă se referă, în raport de argumentele expuse la faptul că instanța de fond nu a analizat toate prevederile legale și contractuale asumate de beneficiar.
O altă critică vizează statuările instanței privind aplicarea principiului proporționalității, care nu se impunea în cauză, întrucât reclamantul a acționat cu neglijență în derularea contractului, așa cum rezultă din constatările echipei de control. S-au invocat și dispozițiile art. 33 pct. 8 „Prevederi specifice F.E.A.D.R.” din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 privind finanțarea politicii agricole care se referă la obligativitatea recuperării sumelor acordate beneficiarilor culpabili de nerespectarea clauzelor contractuale.
Instanța de fond nu a analizat și obligația instituției pârâte de a proceda la recuperarea prejudiciului stabilit în sarcina reclamantului, raportat la P.N.D.R. și F.E.A.D.R., în condițiile impuse de legislația unională.
A.F.I.R. (fost A.F.D.P.R.) are obligația luării tuturor măsurilor corective necesare pe toată valabilitatea contractului de finanțare, indiferent de momentul constatării neregulilor.
Procedura de filtru
Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru și a fost comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 15 martie 2016, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din același act normativ.
Prin încheierea de ședință din data de 6 decembrie 2016, completul de filtru a constatat, analizând conținutul raportului întocmit, că memoriul de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și, pe cale de consecință, a admis în principiu recursul, în temeiul prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., și a fixat termen de judecată a fondului recursului, în ședință publică, pentru data de 16 mai 2017.
II. Soluția pronunțată de Înalta Curte și analiza motivelor de casare
Examinând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează să fie expuse.
Criticile reclamantului pot fi subsumate dispozițiilor art. 488 pct. 8 C. proc. civ., urmând să fie analizate din această perspectivă.
Cu privire la existența unei nereguli în accepțiunea art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011
Problema esențială care se impune a fi dezlegată în cauză este aceea de a stabili dacă a existat sau nu o neregulă, în accepțiunea art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, în derularea contractului cadru nr. C112010942000112 din 04 iunie 2010 încheiat între A.P.D.R.P. și PFA A., având ca obiectiv „Creșterea și diversificarea producției de flori și plante ornamentale destintă comercializării, în exploatația agricolă A. din orașul Tismana, jud. Gorj.”
Textul art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 definește „neregula” ca fiind „orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit”.
Se observă astfel, că pentru a fi în prezența unei nereguli trebuie să existe o abatere, care constă în acțiunea/inacțiunea beneficiarului prin care s-au încălcat prevederile legale și ale contractului de finanțare, precum și un prejudiciu care constă în suma plătită necuvenit.
Din actele și lucrările dosarului rezultă că în anul 2009, PFA A. a depus cerere de finanțare, solicitându-se sprijin financiar pentru instalarea tânărului A. ca fermier în orașul Tismana jud. Gorj, având ca scop cultivarea și valorificarea plantelor ornamentale și a florilor de câmp, producerea și comercializarea acestora pe o suprafață de 0,22 ha teren arabil, plantată cu puieți de brad ornamental. Conform planului de afaceri depus de solicitant, în anul 2 suprafața arendată se va mări cu 0,08 ha, pe care se vor cultiva trandafiri, realizându-se o exploatație agricolă de 0,30 ha cultivate cu plante ornamentale și flori de câmp.
În ceea ce privește derularea contractului de finanțare și a planului de afaceri al PFA A. au fost efectuate două verificări: prima dată s-a emis procesul-verbal nr. 6 din 23 iulie 2013, care nu semnalează explicit nicio neregulă și a doua verificare, în urma căreia s-a emis procesul-verbal nr. 35.521 din 04 noiembrie 2013 prin care au fost constatate nereguli și s-a stabilit că suma totală neeligibilă este de 105.907,50 lei, adică 100% din valoarea contractului de finanțare.
Motivele de fapt reținute de organul de control în procesul-verbal nr. 35.521 din 04 noiembrie 2013 constau în aceea că beneficiarul nu a realizat planul de afaceri atașat cererii de finanțare și că nu respectă obiectivul specific din fișa măsurii 112, referitor la creșterea veniturilor exploatațiilor conduse de tinerii fermieri.
Concluziile activității de verificare se referă la cultura de brad instalată în condiții improprii acestei specii, ceea ce nu asigură producerea cantităților de puieți de brad prevăzute în planul de afaceri și implicit a veniturilor estimate.
Echipa de verificare a constatat că suspiciunea de neregulă se confirmă și că proiectul nr. C112010942000112 din 04 iunie 2010, având ca obiectiv: „Creșterea și diversificarea producției de flori și plante ornamentale destintă comercializării, în exploatația agricolă A. din orașul Tismana, jud. Gorj” a devenit neeligibil.
Instanța de fond a constatat o neconcordanță între probele depuse la dosar, respectiv procesul-verbal nr. 6 din 23 iulie 2013 și procesul-verbal nr. 35.521 din 04 noiembrie 2013. Astfel, procesul-verbal nr. 6/2013, întocmit ca urmare a unei inspecții la fața locului nu semnalează nicio neregulă, iar cel de-al doilea, deși nu a existat o cercetare locală, reține o situație de fapt contrară primei verificări.
În mod corect Curtea de Apel Craiova a statuat că procesul-verbal nr. 35.521 din 04 noiembrie 2013 a reținut săvârșirea unor nereguli ca urmare a unei situații de fapt ce nu poate fi subsumată unor criterii de eligibilitate și deci a unor încălcări ale contractului de finanțare. S-a reținut că o cultură de brad instalată în condiții improprii acestei specii nu constituie criteriu de eligibilitate și, în consecință, nu poate constitui o neregulă în sensul dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011.
Așa fiind, dacă nu se constată existența unei nereguli, nu devin incidente dispozițiile din contractul de finanțare privind executarea pactului comisoriu de gradul patru și nici dispozițiile de drept unional privind recuperarea prejudiciului.
Cu privire la aplicarea principiului proporționalității
Este nefondată susținerea pârâtei că instanța nu trebuia să facă aplicarea principiului proporționalității, întrucât reclamantul a acționat cu neglijență în derularea contractului de finanțare.
Înalta Curte reține că principiului proporționalității este consacrat de dispozițiile art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011 potrivit cărora:
„Orice acțiune întreprinsă în sensul constatării unei nereguli și al stabilirii creanțelor bugetare rezultate din nereguli se realizează cu aplicarea principiului proporționalității, ținându-se seama de natura și de gravitatea neregulii constatate, precum și de amploarea și de implicațiile financiare ale acesteia”.
Așa cum s-a reținut în mod constant și în jurisprudența C.J.U.E., ținând cont de tradițiile constituționale comune statelor membre, măsurile și restricțiile impuse de autoritățile publice trebuie să răspundă efectiv unor obiective de interes general urmărite de comunitate și să nu afecteze în mod disproporționat drepturile și interesele legitime ale destinatarului (de pildă, cauzele C-44/79, hotărârea din 13 decembrie 1979, L. Hauer c. Land Rheinland - Pfalz; C-181/84, The Queen, ex parte E.D.&F. M. (S.) Ltd c. Intervention Board for Agricultural Produce, hotărârea din 24 septembrie 1985).
Prin urmare acest principiu pretinde ca orice măsură luată de o autoritate publică cu atribuții de control trebuie sa fie corespunzătoare atingerii unui scop legitim, necesară în vederea atingerii acelui scop și în același timp cea mai rezonabilă.
În speță, fundamentarea neregulilor constatate pe o situație de fapt ce nu poate fi subsumată unui criteriu de eligibilitate în derularea contractului-cadru nr. C112010942000112 din 04 iunie 2010 încheiat între A.P.D.R.P. și PFA A., nu justifică retragerea sprijinului financiar nerambursabil, care ar reprezenta o măsură disproporționată, de natură să deturneze scopul finanțării și să creeze consecințe negative excesiv de împovărătoare pentru reclamant.
Curtea de Apel Craiova a reținut în mod corect că stabilirea creanței bugetare în cuantum egal cu întreaga sumă decontată din valoarea proiectului finanțat nu este suficient de fundamentată din punctul de vedere al amplorii și implicațiilor financiare ale neregulilor.
Așa fiind, actele administrative contestate, respectiv decizia nr. 834 din 10 ianuarie 2014 și procesul-verbal nr. 35.521 din 04 noiembrie 2013 emise de A.P.D.R.P sunt afectate de nelegalitate, iar criticile aduse hotărârii recurate apar ca fiind nefondate.
Temeiul legal al soluției adoptate de Înalta Curte
Pentru toate considerentele expuse de fapt și de drept expuse, în temeiul art. 496 coroborat cu art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va dispune respingerea recursului, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale împotriva deciziei nr. 358 din 16 octombrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 30 mai 2017.