ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1302/2017
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1302/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Decizia nr. 1302/2017
Asupra cererii de completare de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Decizia pronunțată în recurs
Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, prin Decizia nr. 812 din 2 martie 2017, a respins recursul declarat de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (succesor al ministerului pârât) împotriva Sentinței nr. 109 din 21 ianuarie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Pentru a pronunța această soluție, Înalta Curte a constatat că prima instanță a reținut în mod legal că, potrivit H.G. nr. 47/2013, patrimoniul activ și pasiv al CRPCIS a fost preluat de Ministerul Economiei, care a rămas singurul răspunzător juridic pentru prejudiciul în litigiu.
Cererea de completare a dispozitivului deciziei de recurs
Prin cererea înregistrată la data de 8 martie 2017 în Dosarul nr. x/3/2014*, intimata-reclamantă SC A. SRL a solicitat completarea deciziei pronunțate în recurs, în sensul obligării recurentului-pârât Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat la plata cheltuielilor de judecată efectuate în această cale de atac, potrivit chitanței și facturii justificative, în valoare de 952 RON, întrucât instanța de recurs a omis să se pronunțe în privința acestor cheltuieli.
Aceste cheltuieli au fost solicitate prin întâmpinare, fiind consemnată cererea și prin Încheierea din 16 februarie 2017 în cadrul dezbaterilor pe fond a recursului.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra cererii de completare a deciziei pronunțate în recurs.
Examinând cererea formulată de intimatul-pârât, în raport cu actele dosarului și dispozițiile legale incidente pricinii, Înalta Curte constată că este întemeiată.
Argumente de fapt și de drept relevante
Potrivit art. 444 alin. (1) C. proc. civ.: „Dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casare cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare”.
Înalta Curte constată că, în cauză, sunt îndeplinite cerințele textului de lege sus-menționat, cheltuielile de judecată efectuate de intimatul-reclamant în calea de atac a recursului, exercitată în cauză, în cuantum de 952 RON, fiind solicitate și dovedite cu chitanța din 10 februarie 2017, aflată la dosar.
Soluția pronunțată asupra cererii de completare a deciziei pronunțate în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 444 C. proc. civ., Înalta Curte va admite cererea privind completarea dispozitivului deciziei pronunțate în recurs, în sensul obligării autorității publice recurente la plata sumei de 952 RON, către intimata-reclamantă SC A. SRL, reprezentând cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite cererea formulată de intimata-reclamantă SC A. SRL
Dispune completarea dispozitivului Deciziei nr. 812 din 2 martie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în sensul că obligă Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (succesor al ministerului pârât) la plata sumei de 952 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, către intimata-reclamantă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 martie 2017.
Procesat de GGC - LM