ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 415/2017
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 415/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Decizia nr. 415/2017
Asupra
conflictului negativ de competență de față, constată
următoarele:
Prin cererea
înregistrată pe rolul Judecătoriei Onești la data de 07 ianuarie
2016 sub nr. x/270/2016,
reclamantele
A. - B. (C.) prin mandatar SC D. SRL și SC D. SRL au chemat în
judecată pe pârâta SC E. SRL, solicitând:
-
obligarea pârâtei
la desființarea. înlăturarea definitivă de la punctul său
de lucru situat în Onești, județul Bacău (stația de
carburanți - benzinărie) a tuturor însemnelor (simboluri, logo-uri,
embleme, imagini etc.) care produc confuzie sau sunt de natură să
producă confuzie cu marca înregistrată „F.", respectiv,
însemnele folosite în mod legitim de către Grupul F.;
-
în subsidiar,
aplicarea de daune cominatorii de 1.000 lei pe zi de întârziere, începând de la
data pronunțării hotărârii judecătorești și
până la îndeplinirea obligațiilor de desființare de către
pârâtă;
-
obligarea pârâtei
de la a se abține de la orice acte de contrafacere a mărcii
înregistrate „F.", așa cum sunt definite în art. 90 din Legea nr. 84/1998privind
mărcile și indicațiile geografice respectiv, de la orice
folosire în activitatea sa comercială a unor însemne care produc confuzie
sau sunt de natură să producă confuzie cu marca
înregistrată „F."
În motivarea
cererii de chemare în judecată, s-a susținut, în esență,
că reclamanta A. - B. (C.) deține drepturile exclusive de folosire a
mărcii „F." - marcă verbală înregistrată
internațional din 30 iulie 1993 pentru produse și servicii având ca
obiect combustibili, uleiuri și unsori industriale, care a fost
înregistrată, de altfel și la nivel comunitar din 05 iunie 2009,
fiind protejată inclusiv pe teritoriul României. Reclamanta C. a acordat SC
D. SRL o licență exclusivă pe teritoriul României,
împuternicind-o cu apărarea drepturilor conferite de mărcile Grupului
F. în România, inclusiv și cu precădere a mărcii F. Reclamantele
au mai susținut că pârâta deține în administrare o stație
de carburanți pentru semnalizarea căreia folosește cu
rea-credință și fără drept marca F., respectiv însemne
identice/similare cu marca F. pentru produse și servicii identice cu
serviciile F. Ungaria, creând în mod intenționat confuzie în rândul
publicului consumator. în drept, acțiunea a fost întemeiată pe
dispozițiile art. 1 raportat Ia art. 64 și art. 65, precum și la
art. 36 din Legea nr. 84/1998, și pe art. 156
16
C. civ.
Prin
sentința civilă nr. 1832 din 28 iunie 2016 pronunțată în Dosarul
nr. x/270/2016, Judecătoria Onești
și-a declinat competența de
soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău, reținând
că, în raport de dispozițiile Legii nr. 84/1998 privind mărcile
și indicațiile geografice, acțiunile de protecție a
mărcii sunt în competența tribunalului.
Dosarul
a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Bacău la data de 14 iulie 2016
sub nr. x/270/2016.
Prin
sentința civilă nr. 355 din 20 octombrie 2016, Tribunalul Bacău,
secția a II-a civilă și de contencios administrativ și
fiscal,
și-a
declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului
București.
Pentru
a decide astfel, Tribunalul Bacău a reținut că acțiunea
dedusă judecății este o acțiune în contrafacerea unei
mărci comunitare, scopul fiind acela de protejare a drepturilor conferite
de marca înregistrată „F." și că reclamanta A. este
titularul mărcii verbale „F." înregistrată internațional din
30 iulie 1993 și a mărcii combinate „F." înregistrată
comunitar din 5 iunie 2009, așa încât litigiul intră în domeniul de
aplicare al art. 96 din Regulamentul Comisiei Europene nr. 207/2009, fiind un
litigiu privind contrafacerea unei mărci comunitare, dispozițiile art.
151 din Regulament stabilind că înregistrările internaționale
care desemnează Comunitatea Europeană produc aceleași efecte ca
cererile de marcă comunitară.
Tribunalul
Bacău a reținut că, raportat la obiectul cererii de chemare în
judecată - apărarea drepturilor exclusive ce derivă dintr-o
marcă comunitară -, este incidență regula specială de
competență stabilită de art. 71 din Legea nr. 84/1998, care
derogă de la regula de drept comun stabilită de art. 36 alin. (2) din
aceeași lege, și că, așa fiind, în materia acțiunilor
în contrafacerea unei mărci comunitare, Tribunalul București este
instanța competentă să soluționeze acțiunea.
Cauza
a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București la data de 4
noiembrie 2016 sub nr. x/3/2016.
Tribunalul
București, secția a V-a civilă, astfel învestit, la rândul
său, prin sentința civilă nr. 15 13 din 15 decembrie 2016,
și-a declinat
competența de judecare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău
și, constatând ivit conflictul negativ de competență, l-a
înaintat, spre soluționare, Înaltei Curți de Casație și
Justiție.
Pentru
a decide astfel, Tribunalul București a reținut că reclamantele
au invocat în susținerea acțiunii înregistrarea semnului verbal, care
presupune o analiză diferită în relație cu semnele folosite de
pârâtă decât cea pe care o presupune semnul combinat înregistrat Ia nivel
comunitar, cu ocazia dezbaterilor apărătorul reclamantelor reiterând
susținerea că prin cererea de chemare în judecată se
urmărește apărarea mărcii verbale înregistrate
internațional în anul 1993 și prelungită ulterior. Mai mult,
mandatara reclamantei A. - B. (C.) nu are împuternicire pentru formularea
acțiunilor de împiedicare a încălcării mărcii comunitare, iar
competența teritorială în judecarea acțiunii nu poate fi
atrasă de menționarea, în cuprinsul acțiunii, a faptului că
reclamantele, sunt, în același timp titulare ale mărcii comunitare „F."
Înalta
Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea
Tribunalului Bacău pentru considerentele care succed.
În speță,
cauza acțiunii reclamantelor asupra căreia instanța a fost
chemată să se pronunțe - prin cauza acțiunii
înțelegându-se scopul spre care se îndreaptă voința celui care
reclamă sau se apără, scop explicat prin împrejurările
și motivele speciale care au determinat partea să acționeze -
este aceea de a obține o hotărâre judecătorească prin care
pârâta să fie obligată la desființarea, respectiv,
înlăturarea definitivă de la punctul său de lucru a tuturor
însemnelor (simboluri, logo-uri, embleme, imagini etc) care produc confuzie sau
sunt de natură sa producă confuzie cu marca înregistrată „F.",
respectiv, însemnele folosite în mod legitim de către Grupul F. precum
și de la a se abține de la orice acte de contrafacere a mărcii
înregistrate „F.", așa cum sunt definite în art. 90 din Legea nr. 84/1998
privind mărcile și indicațiile geografice și de la orice
folosire în activitatea sa comercială a unor însemne care produc confuzie
sau sunt de natură să producă confuzie cu marca
înregistrată „F."
În demersul
lor judiciar, invocând dispozițiile art. 64 și 65 din Legea nr. 84/1998
privind mărcile și indicațiile geografice care prevăd
că dispozițiile acestei legi se aplică și
înregistrărilor Internaționale ale mărcilor, reclamantele s-au
prevalat de calitatea de unice deținătoare ale drepturilor exclusive
de folosire a mărcii „F.", marcă verbală înregistrată
internațional din 30 ianuarie 1993, protejată inclusiv pe teritoriul
României (reclamanta A. B. - C. prin mandatara SC D. SRL) și, respectiv,
de calitatea de deținătoare a licenței exclusive pe teritoriul
României a mărcii „F." (reclamanta SC D. SRL).
La dezbaterile
care au avut loc atât în fața Tribunalului Bacău cât și în
fața Tribunalului București - cu prilejul invocării de
către fiecare dintre aceste instanțe a excepției
necompetenței materiale în soluționarea acțiunii -
apărătorul reclamantelor a susținut, constant, că ceea ce
se opune pârâtei prin acțiunea dedusă judecății este dreptul
exclusiv rezultat din marca verbală înregistrată internațional (fila
12 din Dosarul nr. x/270/2016 al Tribunalului Bacău, secția a II-a
civilă și de contencios administrativ și fiscal, și fila 12
din Dosarul nr. x/3/2016 al Tribunalului București, secția a V-a civilă).
Prin
cererea de chemare în judecată, reclamanta A. - B. - C. s-a prevalat de
calitatea de titulară a dreptului exclusiv asupra mărcii verbale
înregistrată internațional „F.", susținând că este
și titulară a mărcii combinate „F." înregistrată la
nivel comunitar din 05 iunie 2009, fără însă a formula alte
apărări cu privire la acest aspect,
Având
m vedere considerentele care preced, Înalta Curte, în raport de art. 107 C. proc.
civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea
Tribunalului Bacău, ca instanță în a cărei
circumscripție își are sediul pârâta SC E. SRL.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește
competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului
Bacău, secția a Il-a civilă și de contencios administrativ.
Definitivă.
Pronunțată
în ședință publică astăzi, 07 martie 2017.