ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3920/2015

Decizia nr. 3920/2015

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași sub nr. x/45/2013 reclamanta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Iași a chemat în judecată pe pârâta Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului - Direcția Generală Constatare și Stabilire Nereguli Fonduri Europene solicitând suspendarea executării Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare încheiată la 03.12.2012 și înregistrată sub nr. 94365 din 18.12.2012 până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești de către instanța de fond.

Soluția instanței de fond

Prin sentința nr. 72 din data de 24 martie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, s-a admis acțiunea de contencios administrativ promovată de reclamanta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Iași în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului - Direcția Generală Constatare și Stabilire Nereguli Fonduri Europene; s-a dispus suspendarea executării Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare încheiată la 03.12.2012 și înregistrată sub nr. 94365 din 18.12.2012 până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești de către instanța de fond.

Recursul

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului - Direcția Generală Constatare și Stabilire Nereguli Fonduri Europene, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea cererii de recurs, a arătat în esență următoarele:

- în ceea ce privește constatarea cazului bine justificat, s-a arătat că niciunul dintre aspectele reținute de către prima instanță nu se încadrează în textul de lege, astfel cum a fost conturat de jurisprudență;

- în mod greșit s-a reținut că atașarea fișei de achiziție complinește lipsurile anunțului publicat în SEAP, instanța depășit cadrul procesual al unei cereri de suspendare, făcând aprecieri asupra fondului cauzei;

- s-a arătat că în mod greșit s-a apreciat de către judecătorul fondului că nedepunerea vreunei contestații de către cei 16 participanți indică lipsa unui prejudiciu;

- a susținut recurenta, pornind de la definiția „neregulii”, că încălcarea procedurii achizițiilor publice, presupune implicit prejudicierea bugetului uniunii europene;

- ținând seama că reclamanta a înregistrat mai multe încălcări ale legislației privind achizițiile publice, pentru trei contracte diferite, s-a arătat că nu se poate vorbi despre o nerespectare a principiului proporționalității din partea autorității;

- în ceea ce privește paguba iminentă, recurenta a precizat că instanța de fond, prin motivarea sa, a statuat că această condiție, a existenței pericolului producerii unei pagube iminente este întotdeauna îndeplinită, făcându-se abstracție de caracterul excepțional al măsurii suspendării actului administrativ.

- s-a arătat că nu au fost administrate in dosar probe din care să rezulte ponderea sumei de 507.893,71 lei în raport cu bugetul autorității administrativ teritoriale.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și respingerea cererii de suspendare a Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. CA-94365 din 18 decembrie 2012.

Procedura în fața instanței de recurs

Prin încheierea din camera de consiliu din data de 7 mai 2015 s-a admis in principiu recursul declarat de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului - Direcția Generală Constatare și Stabilire Nereguli Fonduri Europene împotriva sentinței nr. 72 din 24 martie 2014 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal.

Considerentele și soluția instanței de recurs

Analizând cererea de recurs, motivele invocate, normele legale incidente în cauză, precum și în conformitate cu art. 488 alin. (1) pct 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că este nefondată pentru următoarele considerente:

În fapt, reclamanta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Iași a învestit curtea cu o cerere de suspendare a executării Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare încheiată la 03.12.2012 și înregistrată sub nr. 94365 din 18.12.2012 până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești de către instanța de fond.

Prin nota menționată anterior s-a stabilit în sarcina reclamantei o obligație de plată de 504.893,71 lei reprezentând corecția aplicată de pârâtă pentru nereguli identificate cu ocazia derulării achizițiilor publice finalizate cu încheierea a trei contracte, respectiv: contractul de servicii proiectare nr 32676 din 07.08.2009; contractul de lucrări nr. 31924 din 24.08.2010 și contractul de servicii de expertiză tehnică nr. 56298 din 27.12.2007.

În drept, prin Legea nr. 554/2004 s-au instituit proceduri speciale de suspendare a executării actului administrativ, proceduri prevăzute de art. 14 și art. 15 din lege, atât în faza procedurii prealabile prevăzută de art. 7 din actul normativ indicat, cât și în faza sesizării instanței cu cererea de anulare a respectivului act administrativ.

Actul administrativ se bucură de prezumția de legalitate care, la rândul său, se bazează pe prezumția de autenticitate și de veridicitate, acest act administrativ constituind el însuși titlu executoriu.

Art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 prevede că „În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea în condițiile art. 7 a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond”.

Deci, cu alte cuvinte, un act administrativ va putea fi suspendat din executarea sa numai în situația în care instanța va constata în mod temeinic îndeplinirea cumulativă a celor două condiții: existența unui caz bine justificat și necesitatea evitării unei pagube iminente ireparabile sau dificil de reparat.

Analizând hotărârea atacată, prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte constată că probele administrate în cauză oferă indicii suficiente de răsturnare a prezumției de legalitate de care se bucură actul administrativ și fac verosimilă iminența producerii unei pagube, dificil de reparat, în cazul particular supus evaluării.

Înalta Curte, investită cu soluționarea recursului reține că reclamanta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Iași a învestit curtea cu o cerere de suspendare a executării Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare încheiată la 03.12.2012 prin care s-a stabilit in sarcina sa o obligație de plata de 504.893,71 lei.

Suma reprezintă corecția aplicata de parata pentru nereguli pretins a fi identificate cu ocazia derulării achizițiilor publice finalizate cu încheierea a trei contracte, respectiv: contractul de servicii proiectare nr. 32676/07.08.2009 pentru care s-a considerat produsă neregula de la pct. 2.1 anexa O.U.G. nr. 66/2011 căreia i s-a aplicat o corecție de 25% din valoare; contractul de lucrări nr. 31924/24.08.2010 pentru care s-a considerat produsa neregula de la pct. 2.1 anexa O.U.G. nr. 66/2011 căreia i s-a aplicat o corecție de 25% din valoare și contractul de servicii de expertiză tehnică nr. 56298/27.12.2007 pentru care s-a considerat existența a două nereguli încadrate la: pct. 2.1 anexa O.U.G. nr. 66/2011 căreia i s-a aplicat o corecție de 25% din valoare și pct. 2.3 anexa O.U.G. nr. 66/2011 căreia i s-a aplicat o corecție de 10% din valoare, corecția finala pentru acest contract fiind de 25% pentru neregula considerată mai oneroasă.

Noțiunea de caz bine justificat a fost definită la art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, ca fiind acele împrejurări legate de starea de fapt și de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.

În concret, autoritatea recurentă a invocat în emiterea notei de constatare împrejurarea că a fost încălcată legislația achizițiilor publice prin nepublicarea in invitația de participare a cerințelor minime de calificare.

Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 neregula reprezintă orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate in raport cu dispozițiile legale, prin care s-a prejudiciat bugetul U.E.

Înalta Curte, în acord cu instanța fondului, apreciază că prin atașarea fișei de achiziție, nu se poate reține că a fost vorba de o favorizare unor operatori economici in detrimentul celor străini, în detrimentul altora, în condițiile în care toate informațiile au fost accesibile participanților, în număr destul de mare (16 participanți).

Totodată, nu s-a probat în ce măsura abaterea de la legalitate a prejudiciat bugetul U.E., cu impact asupra desemnării câștigătorului procedurii de selecție și implicit asupra costului contractului, în lumina celor arătate anterior.

Instanța de control judiciar, la verificarea aparenței de legalitate a actului administrativ, în cadrul procedurii de suspendare a acestuia, constată natura pur formală a acestei pretinse încălcări a legislației achizițiilor publice.

În același sens se rețin și dispozițiile art. 2 lit. n) din O.U.G. nr. 66/2011 care arată că orice măsură administrativă trebuie să fie adecvată, necesară și corespunzătoare scopului urmărit, iar in aplicarea acestui principiu, la pct. 1.12 din Anexa la O.U.G. nr. 66/2011 se prevede că, dată neregula este pur formală, fără un potențial impact financiar, în condițiile în care nicăieri în cuprinsul notei nu se identifică vreun prejudiciu adus finanțatorului fondurilor europene deja eliberate sau care urmează a fi eliberate în viitor, nu trebuie aplicată o corecție.

În ceea ce privește ceea de a doua condiție prevăzută de lege, din dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004 rezultă că noțiunea de pagubă iminentă are în vedere prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public.

Înalta Curte reține că și această condiție este îndeplinită in raport de impactul pe care valoarea corecției îl are asupra implementării proiectului, având in vedere și calitatea intimatei-reclamante de prestator al unui serviciu public.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Constatând că sentința recurată este legală și temeinică și că nu există motive care să atragă casarea sau modificarea acesteia, în conformitate cu prevederile art. 496 teza a II-a C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Direcția Generală Constatare și Stabilire Nereguli Fonduri Europene împotriva sentinței nr. 72 din 24 martie 2014 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 decembrie 2015.