ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1870/2017

Decizia

nr. 1870/2017

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată adresată Tribunalului Sibiu, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamanții A. și alții, prin Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual Ministerul Afacerilor Interne, au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Interne - Direcția Generală Management Logistic și Administrativ - Inspecția Muncii, Inspectoratul de Poliție Județean Sibiu, să se constate că începând cu data de 01.01.2010 - prezent, își desfășoară activitatea în locuri de muncă în condiții speciale și, în consecință, să fie obligat pârâtul I.P.J. Sibiu să le înscrie reclamanților drepturile aferente stagiului de cotizare în condiții speciale de muncă, în baza cărora reclamanții să poată beneficia de drepturile de pensie corespunzătoare; obligarea pârâtului I.P.J. Sibiu să comunice Casei de Pensii a M.A.I. lista asiguraților, obligarea I.P.J. Sibiu la plata cotelor de contribuție corespunzătoare sumelor de bani aferente condițiilor speciale de muncă.

2.1. Hotărârea Tribunalului Sibiu, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal

Prin sentința nr. 1978 din 10.11.2015 a Tribunalului Sibiu, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, fost admisă excepția necompetenței teritoriale și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că sunt aplicabile cauzei dispozițiile art. 109 din Legea nr. 188/1999, care se completează cu prevederile legislației muncii. Cu privire la competența teritorială de soluționare a cauzei, instanța reține că regula este că judecarea conflictelor de muncă este de competența instanței în a cărei circumscripție își are reclamantul domiciliul ori, după caz, sediul, însă în cauza dedusă judecății nu sunt aplicabile dispozițiile indicate, ci dispozițiile speciale prevăzute de art. 28 alin. (2) și (3) din Legea nr. 62/2011, coroborate cu cele ale art. 269 alin. (2) din Legea nr. 53/2003, conform cărora, atunci când acțiunea în justiție este introdusă de o organizație sindicală în numele unor membri ai săi, competența teritorială aparține instanței în a cărei rază teritorială își are sediul organizația sindicală.

Astfel, a reținut instanța că acțiunea a fost formulată de sindicat în calitate de reclamant, cu sediul în Municipiul București și a stabilit competența Tribunalului București.

2.2. Hotărârea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal

Prin sentința civilă nr. 3028 din 9.05.2016 a Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Sibiu, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Instanța a constatat ivit un conflict negativ de competență și a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că în cauza de față nu este aplicabilă decizia nr. 1/2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, întrucât problema de drept dezlegată privește interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 269 alin. (2) C. muncii, republicat, care au character special, fiind aplicabile numai jurisdicției muncii și asigurărilor sociale. Instanța reține că în material contenciosului administrativ reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente, conform art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004. astfel, a constatat instanța că Tribunalul Sibiu era competent să judece cauza și avea o interdicție expresă de a invoca excepția necompetenței teritoriale, întrucât reclamantul a înțeles să sesizeze instanța de la sediul autorității publice pârâte.

II. Decizia Înaltei Curți pronunțată în regulator de competență.

Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Sibiu, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce urmează:

Înalta Curte constată că, în cauza de față, ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între cele două tribunale, îl constituie problema instanței competente teritorial să soluționeze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.

Înalta Curte reține că, în cauză, acțiunea în contencios administrativ a fost formulată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual Ministerul Afacerilor Interne, în calitate de reprezentant al membrilor de sindicat, funcționari publici cu statut special (polițiști) indicați în cererea introductivă, și sunt aplicabile, în stabilirea competenței materiale și teritoriale a litigiului, așa cum corect au reținut și instanțele sesizate, dispozițiile art. 109 din Legea nr. 188/1999, coroborate cu prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.

În privința competenței materiale de soluționare a cauzei, întrucât membrii de sindicat sunt funcționari publici, sunt aplicabile dispozițiile art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care prevăd: „Art. 109 - Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe”.

Având în vedere că este vorba de un litigiu de contencios administrativ, în ceea ce privește competența teritorială de soluționare a cauzei sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, conform cărora „Reclamantul se poate adresa instanței de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului. Dacă reclamantul a optat pentru instanța de la domiciliul pârâtului, nu se poate invoca excepția necompetenței teritoriale”.

În cauză, se reține că cererea dedusă judecății a fost formulată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrilor de sindicat menționați în cerere, în temeiul art. 28 din Legea sindicatelor nr. 54/2003.

Așa fiind, se constată că este obligatorie, conform art. 517 alin. (4) C. proc. civ., dezlegarea dată prin Decizia nr. 1/2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, completul competent să judece recursul în interesul legii, prin care s-au decis următoarele:„În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 28 alin. (2) din Legea nr. 54/2003 (în prezent abrogată prin Legea nr. 62/2011) stabilește că organizațiile sindicale au calitate procesuală activă în acțiunile promovate în numele membrilor de sindicat.”

Prin urmare, este de necontestat faptul că reclamantul Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual Ministerul Afacerilor Interne are calitate procesuală activă, iar, în aplicarea art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, sindicatul reclamant a optat pentru instanța de la sediul său, în raza teritorială de competență a Tribunalului Sibiu.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Sibiu, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamanții A. și alții prin Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual Ministerul Afacerilor Interne, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Interne - Direcția Generală Management Logistic și Administrativ - Inspecția Muncii, Inspectoratul de Poliție Județean Sibiu în favoarea Tribunalului Sibiu, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 mai 2017.