ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 422/2017
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 422/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Decizia nr. 422/2017
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Obiectul acțiunii și hotărârea primei instanțe sesizate;
Prin acțiunea înregistrată la data de 30 mai 2016, pe rolul Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal, sub numărul de Dosar nr. x/95/2016, reclamantul A. Gorj, în numele și pentru membrul de sindicat B., a solicitat în contradictoriu cu pârâtele C. și D. Gorj : - obligarea pârâtei C. să completeze Ordinul nr. 1016 din 23 decembrie 2015, prin emiterea în temeiul art. 8
2
din O.U.G. nr. 83/2014, a unor acte de asimilare, cu începere de la 01 decembrie 2015, a funcțiilor și salariilor funcționarilor din cadrul D. Gorj, cu funcțiile și nivelul de salarizare stabilite potrivit dispozițiilor ordinelor ministrului agriculturii și dezvoltării rurale de aplicare a alin. 8 și 8
1
, în cadrul E., în sensul de a se include în salariul de bază și sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu; - obligarea pârâtei D. Gorj, ca pentru perioada cuprinsă între 01 decembrie 2015 și data punerii în aplicare a noilor grile de salarizare stabilite prin asimilare, să plătească diferența dintre drepturile asimilate, cuvenite potrivit art. 8
2
din O.U.G. nr. 83/2014 și drepturile efectiv plătite, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința nr. 1532 din data de 31 octombrie 2016, Tribunalul Gorj, secția contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat în favoarea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal. competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. Gorj, în numele și pentru membrul de sindicat B., în contradictoriu cu pârâtele C. și D. Gorj.
Pentru a dispune astfel, instanța a apreciat că C. este organ de specialitate al administrației publice centrale, președintele acesteia are abilitatea de a emite acte administrative în regim de putere publică, precum Ordinul nr. 1016 din 23 decembrie 2015 a cărui completare se solicită în prezenta cauză, iar în stabilirea competenței de soluționare a cauzei au incidență dispozițiile art. 10 alin. (1) și (3)
din Legea nr. 554/2004.
2.
Hotărârea celei de-a doua instanțe;
Prin sentința nr. 535 din 9 decembrie 2016 Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a declinat în favoarea Tribunalului Gorj, secția contencios și administrativ fiscal, competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. Gorj - pentru B. în contradictoriu cu pârâtele C. și D. Gorj, a constatat ivit conflict negativ de competență și a înaintat cauza la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.
Pentru a hotărî astfel, curtea de apel a reținut incidența dispozițiilor art. 109 din Legea nr. 188/1999, potrivit cărora „cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe.”
Așadar, indiferent de rangul autorității sau instituției publice emitente a actului contestat, în materia raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici, competența de soluționare a litigiilor aparține tribunalului, iar potrivit art. 10 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 reclamantul se poate adresa instanței de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului, în cauză reclamantul optând pentru instanța în a cărei rază teritorială se află domiciliul său.
Considerentele Înaltei Curți asupra regulatorului de competență;
Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2), 134 și 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii:
Obiectul demersului judiciar al Sindicatului Camera Județeană Veterinară Gorj, în numele și pentru B., este structurat pe două capete de cerere, iar în opinia reclamantului, acestea se află în raport de interdependență și reflectă etapele ce trebuie parcurse pentru obținerea drepturilor salariale asimilate reglementate de art. 1 alin. (8)
2
din O.U.G. nr. 83/2014.
Din modul în care reclamantul a înțeles să își motiveze în fapt și în drept pretențiile deduse judecății, rezultă că folosul practic, direct și imediat pe care îl urmărește și, implicit, obiectul principal al acțiunii, îl reprezintă obținerea unor drepturi salariale calculate pe baza unei grile de salarizare stabilite prin asimilare, în care să fie incluse și anumite sume compensatorii cu caracter tranzitoriu.
În acord cu opinia curții de apel, Înalta Curte constată că, sub aspectul competenței de soluționare, cauza intră sub incidența dispozițiilor art. 109 al Legii nr. 188/1999, potrivit cărora „cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită prin lege competența altor instanțe”.
Aceste dispoziții
stabilesc
în favoarea secțiilor de contencios administrativ din cadrul tribunalelor o plenitudine de competență materială în soluționarea cauzelor având
ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public, fără a face distincție după cum autoritatea publică pârâtă este una de nivel central sau local.
Totodată, fiind vorba de un litigiu de contencios administrativ, în ceea ce privește competența teritorială de soluționare a cauzei, sunt aplicabile și normele cu caracter general de la art. 10 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, reglementează o competență teritorială alternativă în materia contenciosului administrativ și cuprinde o normă de protecție în favoarea reclamantului care are dreptul să aleagă între instanța de la domiciliul său sau instanța de la domiciliul pârâtului.
Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. Gorj, în numele și pentru B., în contradictoriu cu pârâtele C. și D. Gorj, în favoarea Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 februarie 2017.