ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1633/2017

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1080 din 17 septembrie 2015, Tribunalul București, secția a V-a civilă, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta A., constatând că cele 100 de perechi de ghete dinamice importate de pârâta B. SRL și reținute de Biroul Vamal Constanța Sud la data de 06 ianuarie 2015 cu AVB nr. x încalcă drepturile reclamantei asupra mărcii comunitare 3 D nr. Z și asupra desenelor comunitare nr. A și nr. B, obligând pârâta să înceteze punerea în liberă circulație, exportul, importul, plasarea sub un regim vamal suspensiv sau economic, acordarea oricărei destinații vamale, precum și oferirea sau comercializarea ori deținerea în acest scop a celor 100 de perechi de ghete dinamice reținute, precum și la plata sumei de 2400 euro, echivalent în lei la data plății, reprezentând cheltuieli de judecată. A respins ca neîntemeiat capătul de cerere prin care s-a solicitat distrugerea acestor produse contrafăcute pe cheltuiala pârâtei.

Prin decizia nr. 361A din 18 mai 2016, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelanta - pârâtă B. SRL împotriva sentinței civile nr. 1080 din 17 septembrie 2015 pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă, în contradictoriu cu intimata-reclamantă A. - cererea de apel fiind analizată în temeiul art. 476 C. proc. civ., în lipsa motivării.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta B. SRL, invocând dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ.

Din perspectiva motivului de recurs prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., susține încălcarea dispozițiilor art. 84 alin. (1) din același Cod, astfel cum acestea au fost lămurite prin decizia nr. 9/2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în sensul că cererea de chemare în judecată și reprezentarea convențională a persoanei juridice în fața instanțelor de judecată nu se poate face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă.

Cererea de chemare în judecată a fost introdusă prin societatea C. SRL, care a încheiat un contract de asistență juridică cu D. SCA, reprezentată de avocat E. Chiar dacă acțiunea introductivă a fost redactată și semnată de către avocat E., sediul procesual ales de către intimată este la sediul social al firmei de recuperări C. SRL. Cererea este semnată prin societatea C. SRL și avocat E., persoană ce reprezintă societatea C. SRL și nu de reclamantă sau avocat mandatat personal de către această parte.

Deși a fost invocată ca excepție a lipsei dovezii calității de reprezentant, instanța de apel trebuia să o recalifice ca privind lipsa semnăturii reprezentantului legal, iar cererea de chemare în judecată care nu cuprinde semnătura părții sau a reprezentantului legal este nulă, în conformitate cu dispozițiilor art. 196 C. proc. civ.

Cu aplicarea dispozițiilor art. 488 pct. 6 C. proc. civ., arată că în setul de înscrisuri depus la dosar se află un contract de licență limitată din 18 decembrie 2014 încheiat cu SC F. SRL, prin care i-a fost acordat un drept de folosință neexclusivă pentru 100 de bucăți ghete pentru sport, pentru desenului comunitar (forma produs/design industrial) Kangoo Jumps deținut în baza certificatului de înregistrare design comunitar eliberat la data de 30 ianuarie 2013 (valabil până la data de 30 ianuarie 2018) și desen comunitar (logo) Kangoo Jumps deținut în baza certificatului de înregistrare design comunitar eliberat la data de 30 ianuarie 2013 (valabil până la data de 30 ianuarie 2018).

Totodată, prin acordul de comercializare și import s-a adus la cunoștința autorității vamale că SC F. SRL este titulara celor două design-uri vamale și că își expimă acordul ca recurenta să importe și să comercializeze cantitatea de 100 de bucăți ghete, având design Kangoo Jumps, încărcate în container.

Prin adresa emisă de A.N.A.F. - Direcția Generală a Vămilor din 05 martie 2014, se comunică SC F. SRL că în conformitate cu prevederile art. 11 din Regulamentul UE nr. 608/2013 a fost acceptată cererea de intervenție nr. 1010027/SAPDPI din 05 martie 2014, valabilă până la data de 05 martie 2015.

S-a reținut în mod greșit că produsele importate reproduc designul produsului protejat de marca comunitară 3D aparținând reclamantei, întrucât din analiza înscrisurilor rezultă deosebiri majore: modelul Kangoo are un arc metalic foarte mare și vizibil și unul de silicon la mijloc, iar modelul său nu are acest arc metalic, în vreme ce cel de silicon diferă ca formă și model; striațiile de pe talpa modelului Kangoo sunt cu pătrățele, iar cel al său este cu semi-sfere;

numele (logo) de pe ghetele Kangoo este scris în mai multe locuri, iar pe ghetele sale este scris X, doar pe talpă (kangoo jumps nu apare deloc scris); căptușeala din interiorul ghetei este diferită total atât ca model cât și ca material, căptușeala modelului Kangoo fiind mai înaltă față de modelul pe care l-a importat; materialul din care sunt fabricate ghetele Kangoo este mult mai lucios, uniform, cu un design mult mai atractiv, în vreme ce ghetele importate sunt dintr-un material vizibil mai mat și cu imperfecțiuni; culoarea ghetelor Kangoo este diferită de cea a ghetelor importate; curelele de prindere ale ghetelor Kangoo sunt în număr de două, iar ale celor importate sunt în număr de 3. Prin mențiunile făcute pe înscrisurile atașate cererii de recurs s-a subliniat că imaginea ghetelor reținute prezentată instanței este diferită de cea a ghetelor pe care le importă, diferență existând și sub aspectul îmbinării arcului.

Analizând decizia în raport de criticile formulate, Înalta Curte constată caracterul nefondat al recursului, în considerarea argumentelor ce succed:

În condițiile în care cererea de chemare în judecată este formulată, respectiv semnată și prin avocat, având atașată împuternicirea avocațială prin care acesta a fost împuternicit de intimata reclamantă, prin mandatar C. SRL, nu se pune problema nulității cererii de chemare în judecată pentru lipsa reprezentării legale (nu a lipsei dovezii calității de reprezentant, excepție înlăturată de instanța de apel cu aplicarea art. 82 alin. (2) C. proc. civ.), din perspectiva dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 (căruia i se circumscrie critica), cu referire la art. 196 coroborat cu art. 84 alin. (1) C. proc. civ.

În legitimarea dreptului contestat în litigiul de față, pârâta a susținut prin cererea de recurs că a depus la dosar un contract de licență încheiat cu SC F. SRL, pretinzând că aceasta deține certificate de înregistrare a desenelor comunitare cu numerele nr. A și nr. B.

Analizând această apărare, susținută în cererea formulată în cadrul procedurii vamale și indicată în detalierea cererii de chemare în judecată (partea neprezentându-se și neformulând cereri în fața instanțelor anterioare, cu excepția cererii de apel), instanța de apel a reținut că din probele administrate rezultă că titularii acestor desene sunt G. SRL și H. SRL.

Sub acest aspect, recurenta pârâtă a susținut prin mențiunile făcute pe opisul cu înscrisurile anexate cererii de recurs că în copia certificată de pe design-ul apare titular I. - reprezentant legal al SC F. SRL, atașând și copie certificată de pe design-ul - acte din care rezultă însă, cu privire la primul, că la pozițiile imediat următoare este menționată SC H. SRL, în vreme ce în al doilea la aceleași poziții sunt menționați J. și SC G. SRL, date ce se circumscriu constatărilor făcute de instanța de apel.

În calitate de titular, reclamanta a solicitat protecția drepturilor conferite de marca comunitară 3D nr. X ce protejează atât designul ghetelor, cât și denumirea "Kangoo Jumps" în legătură cu "Jocuri și jucării, articole pentru gimnastică și sport neincluse în alte clase" și de desenele comunitare nr. A și nr. B ce protejează două elipse dispuse față în față, sugerând forma sistemului de arcuri, și logo-ul "Kangoo Jumps", în temeiul dispozițiilor art. 9 din Regulamentul Consiliului nr. 207/2009 și ale art. 19 din Regulamentul desenelor comunitare CE nr. 6/2002, a căror aplicare a fost contestată de către recurenta pârâtă sub aspectele similarității, riscului de confuzie și al neutilizării logo-ului "kangoo jumps".

Cum în mod corect a reținut instanța de apel, în reflectarea jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, joacă un rol decisiv în aprecierea riscului de confuzie percepția în mintea consumatorului obișnuit al categoriei de produse în discuție, în mod rezonabil informat, atent și circumspect, care nu are în față semnele/produsele care au generat conflictul - consumator care, în mod normal, percepe imaginile în întregul lor, în ansamblu/global și fără a fi analiza diferitele detalii, păstrând în memorie, în special, componentele distinctive și dominante.

Instanțele au avut la dispoziție imaginile încălțămintei - gheată sport pe sistem de arcuri eliptice reținută de autoritățile vamale, marca comunitară ce protejează și imaginile unor ghete sport pe un sistem de arcuri eliptice - încălțăminte dinamică de sport, același produs - și desenele industriale comunitare reprezentate de două elipse dispuse față în față, sugerând forma sistemului de arcuri, și logo-ul "Kangoo Jumps".

Forma ghetei și a sistemului de arcuri eliptice - componente distinctive și dominante protejate - constatate în mod corect de instanța de apel, imprimă, ca elemente comune, un grad foarte ridicat de similaritate.

Diferențele, subliniate inclusiv prin cererea de recurs, sunt nesemnificative, cum s-a și reținut în cauză, acestea nefiind de natură a înlătura similaritatea ridicată (accentuată și de identitatea de produs) și riscul de confuzie incluzând și riscul de asociere - chiar și în ipoteza infirmării logo-ului, deși instanța a avut la dispoziție produsul reținut. Acestea - sistemul de arcuri, striațiile de pe tălpi, căptușeala, materialul, culoarea și numărul de curele - nu sunt suficient de puternice pentru a determina o imagine de ansamblu diferită a produselor reținute de autoritățile vamale.

Consumatorul acestor produse se poate afla nu numai în ipotezele confuziei directe - când substituie involuntar produsele, cumpărându-l pe cel contrafăcut și considerând că, de fapt, cumpără produsul autentic și când deși distinge perfect produsele, dar crede că datorită caracteristicilor comune, acestea provin de la acest producător(nemaifiind risc de confuzie asupra produselor, ci asupra provenienței), ci și în cea în care este conștient că cele două produse provin de la producători diferiți, însă consideră că între aceștia sunt legături juridice, financiare, tehnice sau economice -confuzia indirectă.

În considerarea acestor argumente, care susțin caracterul nefondat al recursului, din perspectiva dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ. (neregăsindu-se elemente care să se circumscrie pct. 6 al aceluiași art. ), Înalta Curte urmează să facă aplicarea și a art. 496 C. proc. civ., dispunând în consecință.

Cu aplicarea dispozițiilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ., va fi obligată recurenta pârâtă la plata sumei de 4.515 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamanta intimată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta B. SRL împotriva deciziei nr. 361A din data de 18 mai 2016, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

Obligă pe recurenta-pârâtă B. SRL la plata sumei de 4.515 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamanta A.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 octombrie 2017.