ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1883/2017

Asupra cererii de față, constată următoarele

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța, secția I civilă, la data de 22 iunie 2017, revizuenții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L. au solicitat revizuirea deciziei civile nr. 81/CM din 8 februarie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă.

În motivarea cererii, revizuenții susțin că în spețe similare, respectiv prin sentințele civile nr. 1855 din 10 aprilie 2013, 1856 din 10 aprilie 2013 și 2777 din 10 iunie 2013 s-au pronunțat soluții diferite față de cea din prezenta cauză.

Prin precizări ulterioare, revizuenții au arătat că au în vedere sentința civilă nr. 952 din 25 aprilie 2016 a Tribunalului Constanța.

În drept, cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Prin decizia civilă nr. 295/CM din 29 septembrie 2017, Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, reținând în motivarea acestei sosluții dispozițiile art. 510 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora, revizuirea întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. se soluționează de instanța mai mare în grad față de cea care a dat prima hotărâre.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 31 octombrie 2017 și repartizat aleatoriu completului 4.

Prin rezoluția din 1 noiembrie 2017, s-a fixat termen pentru soluționarea cererii de revizuire la 23 noiembrie 2017, când instanța a reținut cauza în pronunțare cu privire la excepțiile inadmisibilității și tardivității cererii de revizuire.

La termenul din 23 noiembrie 2017, intimații M., N., O. au formulat cerere în care au arătat că își însușesc cererea de revizuire.

Înalta Curte constată că cererea de revizuire este inadmisibilă și tardivă, pentru considerentele ce succed.

Cererea de revizuire este tardivă, pentru următoarele considerente:

Cererea de revizuire este îndreptată împotriva deciziei civile nr. 81/CM din 8 februarie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă.

Conform dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea pentru contrarietate de hotărâri poate fi exercitată în termen de o lună de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.

În speță, hotărârea supusă revizuirii, respectiv decizia civilă nr. 81/CM din 8 februarie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, a cărei anulare s-a solicitat pe calea revizuirii, este o hotărâre pronunțată în apel, într-un litigiu de muncă, care are caracter definitiv, potrivit dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. coroborate cu cele ale art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Noul C. proc. civ.

Așa fiind, termenul de exercitare a căii de atac se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii atacate, respectiv de la data pronunțării.

În raport de data pronunțării hotărârii supusă revizuirii - 8 februarie 2016, termenul legal de pentru exercitarea căii de atac, calculat potrivit regulii prescrise pentru termenele statornicite pe luni de dispozițiile art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., s-a împlinit la data de 8 martie 2016.

Cererea de revizuire a fost, însă, formulată peste termenul prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., respectiv la data de 22 iunie 2017.

Art. 185 alin. (1) C. proc. civ. prevede: "Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".

Articolul invocat prevede sancțiunea procedurală a decăderii în cazul nerespectării termenelor prevăzute de lege.

Așa fiind, Înalta Curte constată că cererea de revizuire a fost formulată cu depășirea termenului prevăzut de dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., urmând a se face aplicarea sancțiunii decăderii prevăzută de art. 185 alin. (1) C. proc. civ., pentru neexercitarea în termen a oricărei căi de atac.

Cererea de revizuire este inadmisibilă având în vedere următoarele considerente:

Revizuirea, fiind o cale extraordinară de atac, dispozițiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile și în condițiile prevăzute în mod expres de lege.

Potrivit dispozițiilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ. dezbaterile în cadrul unei cereri de revizuire sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază.

Prin urmare, în cadrul acestei căi de retractare se analizează prioritar condițiile de admisibilitate, cadru în care nu se repun în discuție și nu se cercetează chestiuni ce țin de fondul cauzei, ci se verifică aspecte procedurale vizând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate.

Potrivit dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceiași calitate.

Rezultă că revizuirea pentru contrarietate de hotărâri este admisibilă atunci când hotărârea a cărei anulare se solicită a nesocotit puterea de lucru judecat a unei alte hotărâri, ceea ce presupune, pe de o parte, o triplă identitate, respectiv ambele hotărâri să fie pronunțate în una și aceeași pricină, având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți, iar pe de altă parte, hotărârea care se solicită a fi anulată, este evident că trebuie să fie ulterioară celei a cărei putere de lucru judecat se pretinde că o încalcă.

Rațiunea reglementării menționate o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea puterii lucrului judecat, când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, care privesc aceeași pricină, având aceeași cauză, același obiect și aceleași părți.

În speță, revizuenții au invocat, inițial, obținerea unor soluții favorabile de către alte persoane care s-ar afla în situații similare cu a lor.

Soluțiile obținute de alte părți în alte litigii, chiar dacă acestea ar viza circumstanțe asemănătoare cu cele din procesul de față, nu pot fundamenta cazul de revizuire prevăzut de art. 509 pct. 8 C. proc. civ., deoarece nu asigură îndeplinirea cerinței identității de părți, enunțată mai sus.

Ulterior, în fața instanței inițial învestite - Curtea de Apel Constanța, revizuenții au precizat că hotărârea atacată este potrivnică sentinței civile nr. 952 din 25 aprilie 2016 a Tribunalului Constanța, situație în care, cererea de revizuire este, de asemenea inadmisibilă, având în vedere că hotărârea pretins potrivnică deciziei atacate a fost pronunțată ulterior acesteia, astfel neputând fi îndeplinită condiția încălcării puterii de lucru judecat.

Așa fiind, pentru considerentele expuse, cererea de revizuire este inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire a deciziei nr. 81/CM din 8 februarie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, în dosar nr. x/2014, formulată de revizuenții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N. și O.

Cu recurs la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Recursul se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 noiembrie 2017.