ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2412/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu pârâtul A., a solicitat instanței constatarea calității de colaborator al Securității, în ceea ce îl privește pe domnul A., născut la data de 26.09.1951, în Topraisar, jud. Constanța.

Prin sentința civilă nr. 1468 din 25.05.2015, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu pârâtul A., ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 1468 din 25.05.2015, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, invocând dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din Noul C. proc. civ.

În cadrul motivelor de recurs s-a precizat că verificarea intimatului are ca temei art. 7 alin. (3), art. 12 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, iar acțiunea s-a întemeiat pe art. 2 lit. b) și art. 11 din O.U.G. nr. 24/2008 și pe împrejurarea că A. a informat Securitatea, prin note informative scrise de mâna proprie și sub acoperirea numelui conspirativ "B.", în legătură cu atitudini potrivnice regimului comunist manifestate de alte persoane, fiind denunțate Securității diverse persoane din anturajul său care ascultau posturi de radio interzise și comentau știrile transmise de acestea.

Au fost date exemple, Nota din 9.09.1981 și denunțul din 10.05.1979, iar acestea dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru reținerea calității de colaborator al Securității, fiind îndeplinită atât prima condiție, cu privire la denunțarea unor atitudini potrivnice regimului comunist, cât și cea de-a doua condiție referitoare la vizarea încălcării unor drepturi fundamentale.

Au fost invocate prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. și s-a susținut că prima instanță a încălcat și aplicat greșit prevederile art. 7 alin. (3) și art. 12 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, cu modificările și completările ulterioare.

Față de interpretarea primei instanțe potrivit căreia verificarea apartenenței sau colaborării cu Securitatea ar trebui să vizeze numai categoriile de funcții sau calități prevăzute de O.U.G. nr. 24/2008, neputându-se extinde și asupra categoriilor de funcții cu privire la care, prin legi speciale, se impune obligativitatea completării unei declarații pe propria răspundere cu privire la colaborarea sau apartenența la Securitate, recurentul a arătat că pârâtul deținea funcția de "șef cabinet". Pentru a ocupa această funcție, intimatul-pârât a completat o declarație pe propria răspundere cu privire la colaborarea sau apartenența la Securitate .

Cu adresa din 10.12.2013 Secretarul General al Camerei Deputaților a solicitat verificarea lui A., născut la 26.09.1951, în Topraisar, județul Constanța, pentru că a fost numit "șef cabinet", fiind înaintată și declarația pe propria răspundere completată la 3.12.2013 și semnată de intimat.

Legiuitorul nu a instituit obligativitatea depunerii acestor declarații doar pentru ca acestea să fie completate și depuse strict formal într-un anumit moment și ar fi de neconceput și împotriva voinței legiuitorului ca o persoană să nu poată ocupa o funcție în aparatul de lucru al Parlamentului dacă a desfășurat activități de poliție politică și, în același timp, să nu existe posibilitatea legală a verificării îndeplinirii acestei condiții de ocupare a funcției.

Or, această verificare poate fi realizată doar de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și, ulterior, dacă este cazul, de instanța de judecată, prin soluționarea unei acțiuni în constatarea calității de colaborator sau de lucrător al Securității, iar practica Înaltei Curți a validat interpretarea dată de recurentă.

S-a solicitat, în principal, admiterea recursului, casarea în tot a sentinței atacate și să se trimită cauza spre rejudecare primei instanțe, pentru a verifica îndeplinirea condițiilor necesare reținerii calității de colaborator al Securității și, în subsidiar, admiterea recursului, casarea în tot a hotărârii recurate, iar în rejudecare, admiterea acțiunii și reținerea calității de colaborator al Securității în ceea ce-l privește pe A.

Intimatul a depus Întâmpinare și a solicitat respingerea recursului ca nefondat arătând că începând cu data de 6.12.2013 a fost angajat în calitate de referent (SSD), clasa 55, gradația 5, personal contractual în cadrul Camerei Deputaților, astfel că nu se poate reține calitatea sa de funcționar public parlamentar.

A fost întocmit Raportul asupra admisibilității în principiu și s-a dispus, prin încheierea din 3.11.2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, comunicarea raportului întocmit către părțile din litigiu.

Prin încheierea din 16.03.2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a fost admis, în principiu, recursul declarat de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și a fost fixat termen pentru judecarea recursului, cu citarea părților.

Recurentul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a depus la dosar practică judiciară, iar intimatul A. a depus înscrisuri.

După examinarea motivelor de recurs, a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge recursul declarat pentru următoarele considerente:

Instanța de fond a fost învestită cu soluționarea acțiunii formulate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității pentru constatarea calității pârâtului A. de colaborator al Securității.

Cererea a fost justificată prin deținerea de către pârât a calității de șef cabinet în cadrul Camerei Deputaților și că, potrivit prevederilor art. 7 alin. (3) și art. 12 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 7/2006 privind Statutul funcționarului public parlamentar, modificată și completată, coroborat cu art. 5 alin. (1), teza II din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității verifică din oficiu, sub aspectul constatării calității de lucrător al Securității sau colaborator al acesteia, persoanele care au calitatea de funcționar public parlamentar.

Instanța de fond a respins acțiunea reclamantului cu motivarea că deținerea calității de funcționar public parlamentar nu conferă dreptul de a promova sesizarea din oficiu asupra calității de colaborator/lucrător al fostei Securități, chiar dacă art. 12 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 7/2006 prevede că în structurile de specialitate ale Parlamentului o persoană poate ocupa o funcție publică parlamentară dacă îndeplinește, între altele, condiția de a nu fi desfășurat activitate de poliție politică, astfel cum este definită de lege.

Referitor la criticile recurentului se constată că acestea sunt nefondate.

Așa cum a reținut și instanța de fond, în art. 3 din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, cu modificările și completările ulterioare, se prevede că pentru a asigura dreptul de acces la informații de interes public, orice cetățean român, cu domiciliul în țară sau în străinătate, precum și presa scrisă și audiovizuală, partidele politice, organizațiile neguvernamentale legal constituite, autoritățile și instituțiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, în legătură cu calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, în sensul prezentei ordonanțe de urgență, a candidaților la alegerile prezidențiale, generale, locale și pentru Parlamentul European, precum și a persoanelor care ocupă următoarele demnități sau funcții:

"a) Președintele României;

b) deputat sau senator în Parlamentul României, membru în Parlamentul European;

c) membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat, secretar general, secretar general adjunct din Guvern și din ministere, director în minister și asimilați ai acestor funcții, Comisar European;

d) secretarii generali și secretarii generali adjuncți ai Camerelor Parlamentului, directorii departamentelor celor două Camere, consilierii prezidențiali și de stat;

e) prefecții, subprefecții, secretarii generali ai consiliilor județene, secretarul general al Consiliului General al Municipiului București;

f) directori în prefectură, conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale, organizate la nivel local;

g) primarii, viceprimarii, consilierii județeni, consilierii în Consiliul General al Municipiului București, consilierii locali;

h) directorul și adjuncții săi, conducătorii structurilor centrale și județene de la Serviciul Român de Informații, directorul, adjuncții săi și conducătorii structurilor centrale de la Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Direcția Generală de Informații și Protecție Internă din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative;

i) personalul diplomatic și consular;

j) Avocatul Poporului și adjuncții acestuia;

k) membrii în Consiliul Național al Audiovizualului;

l) judecătorii și magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv cei din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, judecătorii, procurorii și prim-grefierii de la instanțele și parchetele civile și militare, avocații și notarii publici;

m) personalul cu funcții de conducere, cu excepția celui prevăzut la lit. c), din Ministerul Internelor și Reformei Administrative, precum și ceilalți ofițeri și subofițeri/agenți din Ministerul Internelor și Reformei Administrative;

n) președintele, vicepreședinții și consilierii de conturi din cadrul Curții de Conturi; persoanele cu funcții de conducere, la nivel național și județean, în Garda Financiară și în organele vamale;

o) președintele și președintele de secție la Consiliul Legislativ, membrii Consiliului Legislativ, persoanele cu funcții de conducere din Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și din Agenția Națională a Funcționarilor Publici, președinții și membrii Consiliului Concurenței, ai Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, ai Institutului Național de Statistică și ai Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară;

p) membru în consiliile de administrație ale societăților publice de radio și de televiziune, acționar, administrator, director, redactor-șef, redactor în serviciile publice ori private de televiziune, radio sau presa scrisă, analiștii politici și asimilații acestora;

q) guvernatorul Băncii Naționale a României, președinte, vicepreședinte de bancă și membrii consiliului de administrație din sectorul bancar;

r) membru, membru corespondent, membru de onoare sau secretar al Academiei Române;

s) rectorul, prorectorul, secretarul științific al senatului universitar, decanul, prodecanul, secretarul științific de facultate și șefii de catedră din instituțiile de învățământ superior de stat și private;

ș) inspector general sau adjunct, inspector de specialitate al inspectoratului școlar județean, director de liceu ori de grup școlar, precum și director în instituțiile de cultură, la nivel național, județean, municipal și local;

t) președinte, vicepreședinte, secretar general și ceilalți membri ai organelor de conducere statutare ale partidelor politice, la nivel național, județean și local, sau ai unei organizații neguvernamentale și asimilații acestor funcții;

ț) personalul militar și civil cu funcții de conducere, cu excepția celui prevăzut la lit. c), din Ministerul Apărării și din statele majore ale categoriilor de forțe ale armatei, conform nomenclatoarelor de funcții, precum și comandanții de unități sau echivalente;

u) ierarhii și șefii cultelor religioase recunoscute de lege, până la nivel de preot inclusiv, precum și asimilații lor de la parohiile din țară și din străinătate;

v) președinte, vicepreședinte și secretar general de organizații patronale și sindicale reprezentative la nivel național și asimilații acestor funcții, precum și ceilalți membri ai conducerilor executive respective;

w) director al direcției de poștă și telecomunicații, șefi de serviciu de poștă și de telecomunicații, șefi de centrală telefonică;

x) persoanele cu funcție de conducere din direcțiile sanitare județene, din direcțiile județene de sănătate publică și a municipiului București, din Colegiul Medicilor din România, din casele de asigurări de sănătate, directorii de spitale, precum și medicii psihiatri, anatomo-patologi și legiști;

y) persoanele cu funcții de conducere, inclusiv membru al consiliului de administrație în regii autonome, companii și societăți naționale, societăți comerciale având ca obiect activități de interes public sau strategic, precum și membrii conducerii fundațiilor, asociațiilor și filialelor care activează pe teritoriul României, inclusiv fondatorii acestora;

z) persoanele care dețin titlul de revoluționar sau de luptător cu merite deosebite în Revoluția din decembrie 1989", iar în art. 5 alin. (1) teza a II-a se prevede că verificarea calității de lucrător al Securității ori de colaborator al acesteia se face din oficiu pentru persoanele care au candidat, au fost alese sau numite în demnitățile ori în funcțiile prevăzute la art. 3 lit. b)-h), inclusiv pentru cele aflate în exercițiul respectivelor demnități ori funcții la data intrării în vigoare a ordonanței.

Prin urmare, actul normativ a instituit posibilitatea a două verificări ce pot fi efectuate de către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și pentru care se pot formula acțiuni în constatarea calității de colaborator/lucrător al securității:

- verificarea la cerere, conform art. 3, pentru persoanele care ocupă demnitățile sau funcțiile amintite de la lit. a)-z);

- verificarea din oficiu, conform art. 5, pentru persoanele care ocupă demnitățile sau funcțiile enumerate de la lit. a)-h).

Din verificarea listei persoanelor ce pot fi verificate din oficiu se constată că, așa cum a reținut și instanța de fond, pârâtul nu a deținut una dintre funcțiile indicate la art. 3 lit. a)- h) pentru a se putea verifica din oficiu de către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, astfel că soluția instanței de fond nu este nelegală, așa cum susține recurentul.

Însă, în fața instanței de recurs recurentul a arătat faptul că verificarea nu s-a făcut de către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității din oficiu ci la cererea Camerei Deputaților înregistrată sub nr. 2/6623 din 10.12.2013 la Camera Deputaților - Secretar General și sub nr. 4021 din 16.12.2013 la recurent, pentru că A. a deținut funcția de șef cabinet, dar această susținere nu poate justifica casarea sentinței atacate.

Într-adevăr, potrivit art. 12 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 7/2006:

" (1) În structurile de specialitate ale Parlamentului o persoană poate ocupa o funcție publică parlamentară, dacă îndeplinește cumulativ următoarele condiții: ...... g) nu a desfășurat activitate de poliție politică, astfel cum este definită de lege".

În speță, Camera Deputaților - Secretar General a solicitat Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității să efectueze verificări pentru a putea stabili dacă persoana încadrată în funcția de șef cabinet îndeplinește sau nu condiția prevăzută de textul de lege.

Dar, dacă verificările pot fi făcute, de principiu, la solicitarea unei instituții publice atunci când legea impune condiția ca persoana să nu fi fost colaborator/lucrător al fostei Securități sau să nu fi desfășurat activitatea de poliție politică, totuși, în speță, se constată că, la data când a fost întocmită solicitarea Camerei Deputaților către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității pentru efectuarea verificărilor, intimatul-pârât nu îndeplinea o funcție parlamentară pentru care era necesară îndeplinirea condiției prevăzute de art. 12 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 7/2006.

Este adevărat că intimatul-pârât a fost încadrat la 2.12.2013 în funcția de șef cabinet, dar contractul individual de muncă a fost modificat, prin Actul adițional din 5.12.2013 și începând cu 06.12.2013, a fost schimbată funcția în cea de referent la Departamentul Tehnic - Direcția Investiții, funcție ce nu este supusă condiției prevăzute de art. 12 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 7/2006.

În aceste condiții, la momentul în care a fost emisă solicitarea de către Adunarea Deputaților - Secretar General (10.12.2013) către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, intimatul-pârât nu îndeplinea o funcție (șef cabinet) pentru care erau necesare verificări și stabilirea calității de lucrător/colaborator al fostei Securități. De aceea, chiar dacă verificarea s-a făcut de către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității pentru că a existat o solicitare din partea Camerei Deputaților - Secretar General, nu este îndeplinită condiția, la data întocmirii solicitării, ca persoana verificată să fi deținut o funcție pentru care ar fi necesare asemenea verificări, astfel că nu se poate considera că hotărârea instanței de fond ar trebui casată, așa cum susține recurentul.

În aceste condiții nu pot fi analizate susținerile recurentului referitoare la îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru reținerea calității de colaborator al Securității.

Pentru toate aceste considerente, în baza art. 496 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va fi respins recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității împotriva sentinței civile nr. 1468 din 25 mai 2015, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 iunie 2017.