ÎCCJ, Decizia nr. 74/2018

Asupra contestației în anulare de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 331 din 11 decembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători în dosarul nr. x/2017, s-a respins, ca nefondat, recursul declarat de A. împotriva Deciziei nr. 897 din 25 mai 2017, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2016.

Instanța a reținut că soluția se impune, deoarece, în raport cu circumstanțele cauzei, prin decizia ce formează obiectul recursului s-a stabilit în mod corect că cererea de revizuire a fost formulată cu nerespectarea termenului prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Împotriva deciziei menționate, a formulat contestație în anulare recurentul A., invocând în drept dispozițiile art. 503 pct. 3 și art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., coroborat cu Decizia nr. 11/2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Legea nr. 3/1977, H.G. nr. 1.550/2004, O.U.G. nr. 4/2005, Legea nr. 19/2000 - art. 20 alin. (1) lit. b), coroborat cu art. 43 alin. (3).

Contestatorul a solicitat, în primul rând, suspendarea judecății până la pronunțarea de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene asupra întrebării preliminare cu care a fost sesizată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2014 și de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. x/2015

În continuare, referitor la excepția tardivității revizuirii, reținută de către instanța de revizuire în Decizia nr. 897/2017, contestatorul a susținut că cererea sa de revizuire a fost formulată în termen legal, respectiv la data de 13 octombrie 2016, anterior datei de 19 octombrie 2016, când expira termenul respectiv. Acest fapt rezultă, în opinia sa, din lista de distribuire a corespondenței, eliberată de către unitatea poștală G., a cărei copie a atașat-o la dosar.

A solicitat admiterea contestației în anulare, trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, pentru administrarea probatoriului, având în vedere înscrisurile depuse, dar și faptul că multe din înscrisuri nu se mai află la dosar.

Cu referire detaliată la istoricul litigiului, având ca obiect recalcularea drepturilor de pensie cu aplicarea unui stagiu complet de cotizare de 16 ani, la dispozițiile legale speciale considerate relevante și la probele invocate în susținerea demersurilor procesuale, autorul căii de atac a reluat și a dezvoltat, în esență, susținerile și criticile formulate pe fondul cererii de revizuire, subliniind că este îndreptățit la acordarea drepturilor solicitate, pe care alte persoane aflate în situații similare cu a sa le-au obținut prin hotărâri judecătorești, pe care le-a depus ca probe în litigiul său și care, fie au fost sustrase din dosar, fie au fost ignorate de către instanțe.

Prin concluziile formulate cu prilejul dezbaterilor în cauza pendinte, contestatorul A. a precizat că motivele contestației în anulare vizează inclusiv ignorarea probelor și nemotivarea hotărârii.

Intimata Casa Județeană de Pensii Neamț a depus întâmpinare, prin care a solicitat, în esență, respingerea cererii de suspendare a judecății și respingerea, ca nefondată, a contestației în anulare, apreciind că motivele invocate de contestator nu se regăsesc printre cazurile prevăzute de art. 503 din C. proc. civ.

În temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) și ale art. 237 alin. (2) pct. 1 din C. proc. civ., anterior analizării oricăror alte chestiuni sau cereri, Înalta Curte trebuie să examineze admisibilitatea căii de atac deduse judecății în speță.

Analizând contestația în anulare în condițiile art. 508 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că acesta este inadmisibilă, pentru considerentele ce se succed.

Potrivit art. 129 din Constituția României, "împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii".

Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac admisibilă numai în cazurile limitativ prevăzute de dispozițiile art. 503 din C. proc. civ.

În ceea ce privește temeiul legal pe care contestatorul și-a fundamentat explicit cererea dedusă judecății, respectiv alin. (2) pct. 3 al textului normativ anterior menționat, legiuitorul a prevăzut că hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când instanța de recurs, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen.

Prin urmare, în baza dispozițiilor art. 503 alin. (2) pct. 3 din C. proc. civ., se poate tinde la anularea unei hotărâri definitive nu pentru că judecata nu ar fi fost bine făcută, ci doar pentru că s-a omis a se analiza un motiv de casare.

Or, în speță, nu s-a menționat niciun motiv de recurs, a cărei examinare să fi fost omisă.

Examinarea motivelor de anulare expuse de contestator relevă faptul că acestea vizează modul de soluționare a fondului raportului juridic litigios și pretinsa ignorare a probelor, iar nu necercetarea unei critici din recurs care să se fi circumscris soluției de respingere ca tardivă a cererii de revizuire.

În atare situație, motivele invocate nu se încadrează în ipoteza art. 503 alin. (2) pct. 3 din C. proc. civ.

Cât privește mențiunile din lista de distribuire a corespondenței emisă de unitatea poștală, acestea nu sunt de natură a atrage incidența prevederilor procedurale invocate sau de a infirma soluția instanței de recurs, în condițiile în care, pe de o parte, din acest act rezultă doar faptul comunicării către contestatorul A. (care apare în mod clar ca destinatar în rubrica nr. 5, iar nu ca expeditor) a unei corespondențe la data de 13 octombrie 2016, pentru care acesta a semnat de primire, iar, pe de altă parte, în cadrul recursului, recurentul nu a formulat această susținere, ci, dimpotrivă, a arătat explicit că a înregistrat personal cererea de revizuire la data de 31 octombrie 2017, la registratura instanței .

În consecință, având în vedere neîncadrarea în motivele prevăzute de lege a considerentelor expuse de către contestator, se va respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare dedusă judecății, astfel încât nu se mai impune examinarea altor cereri sau susțineri.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei civile nr. 331 din 11 decembrie 2017, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători în dosarul nr. x/2017.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 2 aprilie 2018.

Procesat de GGC - ED