ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2368/2016

Decizia nr. 2368/2016 Asupra cauzei civile de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel lași la data de 5 octombrie 2015, A. și B. au solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 1, 3, 6 și 8 C. proc. civ., revizuirea deciziei civile nr. 706 din 19 mai 2015 a Tribunalului Iași. Prin decizia nr. 118 din 23 februarie 2016, Curtea de Apel lași a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, cauza fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 25 mai 2016, sub nr. x/1/2016. În motivarea cererii, întemeiată pe dispozițiile art. 509 pct. 8 C. proc.

civ., se susține că decizia nr. 706 din 19 mai 2015 a Tribunalului lași este dată cu încălcarea celor stabilite prin sentința penală nr. 31 din 16.11.2004 a Curții de Apel Iași. Revizuenții susțin că legalitatea contractului de vânzare-cumpărare nr. 2995 din 11 septembrie 2001 și a cărții funciare nr. 2252 din 08 iulie 2002 au fost stabilite definitiv penal, precum și definitiv și irevocabil civil, ca urmare a plângerii penale adresate Parchetului de pe lângă Curtea de Apel lași și a acțiunilor civile adresate instanței de către numitul C. în numele și pentru Parohia Romano-Catolică Sf. Anton de Padova Pașcani.

Se mai arată că, prin sentința penală nr. 31 din 16 noiembrie 2004, rămasă definitivă la data de 23.12.2004, pronunțată în dosarul penal nr. x/2004, Curtea de Apel Iași a stabilit definitiv că încheierea contractului de vânzare-cumpărare sus-menționat s-a făcut cu respectarea legii, iar prin sentința civilă nr. 1712 din 02 iulie 2003, dată în Dosarul nr. x/2003, rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia nr. 230/2008 a Curții de Apel Iași dată în Dosarul nr x/45/2004, s-a constatat legalitatea contractului de vânzare-cumpărare nr. 2995 din 11 septembrie 2001, implicit, și a cărții funciare nr. 2252/2002, anulată cu încălcarea legii prin decizia civilă atacată cu cererea de revizuire. În consecință, se solicită admiterea cererii de revizuire și anularea deciziei civile nr. 706 din 19 mai 2015 pronunțată de Tribunalul lași.

Examinând cererea de revizuire, în raport de excepția de inadmisibilitate, invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară în raport cu dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele: Înalta Curte de Casație și Justiție a fost învestită, prin declinare de competență, cu soluționarea cererii de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., având ca hotărâri potrivnice decizia nr. 706 din 19 mai 2015 a Tribunalului lași și sentința penală nr. 31 din 16 noiembrie 2004 a Curții de Apel Iași. Potrivit dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.: „Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate ti cerută dacă (...) există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri”.

Pentru admisibilitatea căii extraordinare de atac, textul impune, așadar, îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: existența unor hotărâri definitive potrivnice, pronunțarea acestor hotărâri de instanțe de același grad sau de grade diferite, precum și încălcarea autorității de lucru judecat a primei hotărâri. Printre condițiile ce se cer a fi îndeplinite, în mod cumulativ, se află și aceea să existe identitate de părți, de cauză și de obiect, mai precis elementele caracteristice lucrului judecat [art. 431 alin. (1) C. proc. civ.], hotărârile să fie pronunțate în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.

Astfel, norma amintită conferă părților dreptul de a uza de calea extraordinară de atac de retractare, a revizuirii, în situația în care există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri și care face imposibilă punerea în executare concomitentă. În speță, se constată că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru însăși admisibilitatea cererii de revizuire, și anume ca între hotărâriie pretins a fi contradictorii să existe identitate de părți, obiect și cauză.

Astfel, litigiul finalizat prin decizia penală nr. 31 din 16 noiembrie 2004 a Curții de Apel Iași pronunțată în Dosarul nr. x/2004, a avut ca obiect plângerea formulată de petentul A. împotriva rezoluției din 18 decembrie 2003 dată în Dosarul nr. x/P/2003 de procurorul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva numitului D., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 246 C. pen.

Prin decizia penală nr. 31 din 16 noiembrie 2004, Curtea de Apel lași, secția penală, a respins, ca nefondată, plângerea penală formulată de petentul A. Al doilea proces, finalizat prin decizia nr. 706 din 19 mai 2015 pronunțată de Tribunalul Iași, secția I civilă, în Dosarul nr. x/866/2014, format în urma disjungerii cererii reeonvenționale formulate de pârâta reclamantă Congregația Școlilor de Caritate Mănăstirea - Cavanis în Dosarul nr. x/866/2013 al Judecătoriei Pașcani, a avut ca obiect anularea cărții funciare nr. 2252 a U.A.T. Pașcani. Prin decizia nr. 706 din 19 mai 2015, obiect al cererii de revizuire de față, Tribunalul lași, secția I civilă, a respins ca nefondat apelul declarat de pârâții B. și A., în contradictoriu cu reclamanta Congregația Școlilor de Caritate - Mănăstirea Cavanis împotriva sentinței nr. 3178 din 30 octombrie 2014 pronunțată de Judecătoria Pașcani, în temeiul art. 907 C. civ.

Comparând cele două litigii în care au fost pronunțate hotărârile pretins potrivnice, Înalta Curte constată că tripla identitate nu se verifică, nici în privința părților, nici a obiectului și nici a cauzei acestora, întrucât litigiul soluționat prin decizia penală nr. 31/2004 a avut ca obiect plângerea petentului A. împotriva rezoluției din 18 decembrie 2003 dată în Dosarul nr. x/P/2003 de procurorul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva numitului D., iar al doilea litigiu soluționat prin decizia nr. 706 din 19 mai 2015 a avut ca obiect anularea cărții funciare nr. 2252 a U.A.T.

Pașcani și s-a purtat între reclamanta Congregația Școlilor de Caritate - Mănăstrirea Cavanis, în contradictoriu cu pârâții B. și A. Totodată, se constată că și cauza cererii de chemare în judecată este diferită, având în vedere că acțiunea în care a fost pronunțată decizia penală nr. 31/2004 a Curții de Apel Iași a fost întemeiată pe dispozițiile art. 246 C. pen., iar acțiunea finalizată cu pronunțarea deciziei nr. 706 din 19 mai 2015 a Tribunalului Iași a avut ca temei juridic dispozițiile art. 907 C. civ. Așadar, cum numai existența autorității lucrului judecat deschide calea de atac a revizuirii, întemeiată pe art. 509 pct. 8 C. proc. civ. și cum în cauză nu se poate reține existența identității de părți și obiect, ca elemente ale autorității lucrului judecat, nu se poate concluziona ca fiind incidente dispozițiile art. 509 pct. 8 C. proc.

civ., astfel încât, în temeiul art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenții A. și B. împotriva deciziei nr. 706 din 19 mai 2015 pronunțată de Tribunalul lași, secția l civilă, în Dosarul nr. x/866/2014. Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, la completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 decembrie 2016.