ÎCCJ, Decizia nr. 164/2019

Asupra recursului de față;

În baza actelor și lucrărilor dosarului reține următoarele:

I. Prin Încheierea penală nr. 942 din 10 decembrie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2018 a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația formulată de petentul A. împotriva Încheierii nr. 73 din 26 octombrie 2018 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. x/2018.

Pentru a pronunța această hotărâre s-a reținut că prin Încheierea nr. 73 din 26 octombrie 2018 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. x/2018, în temeiul art. 341 alin. (6) lit. a) C. proc. pen., a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petentul A. împotriva Ordonanței nr. 58/P/2018 din 05.06.2018 dispusă în Dosarul nr. x/2018 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, astfel cum a fost menținută prin Ordonanța nr. 76/II/2/2018 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

S-a reținut, în esență, că în speță nu există nicio faptă care să se circumscrie infracțiunii de abuz în serviciu, astfel cum a fost reclamată de către petentul A., autoritățile judiciare implicate în actele ce fac obiectul prezentei sesizări îndeplinindu-și atribuțiile de serviciu în baza legii și în baza propriilor aprecieri asupra necesității propunerii, respectiv încuviințării respectivei percheziții domiciliare la locuința petentului A., procedeu probatoriu apreciat ca fiind util soluționării cauzei în condițiile în care putea furniza probe pentru ancheta penală în curs de desfășurare, mai precis chiar obiectul vizat de infracțiunea de furt calificat.

Împotriva acestei hotărâri, petentul A. a formulat contestație.

În cauză, s-a reținut că petentul a uzat de o cale de atac, cea a plângerii împotriva soluției de clasare, în conformitate cu dispozițiile art. 340 alin. (1) din C. proc. pen., dispunându-se soluția de respingere a acesteia, ca nefondată, potrivit art. 341 alin. (6) lit. a) C. proc. pen.

Din interpretarea dispozițiilor art. 341 alin. (8) din C. proc. pen., a rezultat că hotărârea prin care s-a pronunțat soluția de respingere a plângerii împotriva ordonanțelor procurorului este definitivă.

Prin urmare, constatând că în cauză, petentul A. a formulat contestație împotriva unei hotărâri nesusceptibile de reformare prin promovarea acestei căi de atac, Completul de 2 judecători al Înaltei Curți a respins, ca inadmisibilă, contestația împotriva Încheierii nr. 73 din 26 octombrie 2018 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. x/2018.

II. Împotriva Încheierii penale nr. 942 din 10 decembrie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2018, petentul A. a exercitat calea de atac a recursului, cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curți - Completul de 5 Judecători la data de 25 ianuarie 2019, sub nr. x/2019, primul termen fiind stabilit în mod aleatoriu la data de 1 aprilie 2019.

III. Prin Decizia penală nr. 109 din data de 16 aprilie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători în Dosarul nr. x/2019 a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul A. împotriva Încheierii penale nr. 942 din 10 decembrie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2018.

Instanța a reținut că petentul a exercitat calea de atac a recursului, cale de atac care nu mai este prevăzută în actuala reglementare a C. proc. pen., împotriva unei hotărâri definitive, nesusceptibilă de a face obiectul unei căi de atac ordinare sau extraordinare, aspect de natură a încălca coerența sistemului căilor de atac reglementate de lege.

IV. Nemulțumit de soluția pronunțată petentul A. a declarat recurs, împotriva Deciziei penale nr. 109 din data de 16 aprilie 2019, cauza înregistrându-se pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători la data de 17 mai 2019, sub nr. x/2019, primul termen fiind stabilit în mod aleatoriu la data de 11 iunie 2019.

V. Examinând calea de atac formulată, cu prioritate în ceea ce privește admisibilitatea acesteia, prin raportare la actele și lucrările dosarului, dar și prin prisma dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători - P3-2019 constată că este inadmisibilă și va fi respinsă ca atare, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Potrivit dispozițiilor C. proc. pen., admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora cu respectarea dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse controlului judiciar, termenele de declarare a căilor de atac și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

C. proc. pen. prevede o singură cale ordinară de atac - apelul, dându-se eficiență principiului dublului grad de jurisdicție, prevăzut de art. 2 parag. 1 al Protocolului 7 la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Totodată, în reglementarea C. proc. pen., recursul este o cale extraordinară de atac (denumită "recurs în casație"), ce poate fi exercitată doar în cazuri anume prevăzute de lege și numai pentru motive de nelegalitate.

În prezenta cauză, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost sesizat cu recursul declarat de recurentul A. împotriva Încheierii nr. 954 din 13 decembrie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2018, hotărâre definitivă, nesusceptibilă de a face obiectul unei căi ordinare sau extraordinare de atac, aspect de natură a încălca coerența sistemului căilor de atac reglementate de lege, dispozițiile ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate, dar și principiul unicității căilor de atac și modul de stabilire a ierarhiei acestora.

Or, recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Față de cele menționate mai sus, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul A. împotriva Deciziei penale nr. 109 din data de 16 aprilie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători în Dosarul nr. x/2019.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurentul contestator la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul A. împotriva Deciziei penale nr. 109 din data de 16 aprilie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători în Dosarul nr. x/2019.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă recurentul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 iunie 2019.

Procesat de GGC - NN