ÎCCJ, Decizia nr. 132/2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin încheierea nr. 1282 din camera de consiliu de la 25 iunie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a respins cererea formulată de petenta S.C. A. S.R.L. privind strămutarea pricinii ce formează obiectul dosarului nr. x/2012 al Curții de Apel Târgu Mureș, secția I civilă.

Împotriva încheierii menționate la pct. 1 a declarat recurs petenta S.C. A. S.R.L., în temeiul art. 3021 și ar. 304 din C. proc. civ. din 1865 și art. 129 din Constituție, formulând critici de nelegalitate și netemeinicie, în ceea ce privește nesoluționarea, înainte de soluționarea strămutării, a cererii de reexaminare a modului de stabilire a taxei de timbru și a cererii de ajutor public judiciar în dosarul nr. x/2020, precum și a cererii de atașare a dosarului nr. x/2012 și susținând că nu a fost citată și nu a fost reprezentată la termenul la care a fost soluționată cererea de strămutare.

Intimatul Orașul Năsăud, prin primar, a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului, ca inadmisibil, motivat de faptul că hotărârea atacată a fost dată fără cale de atac.

În dosarul nr. x/2020, prin cererea de recurs, recurenta S.C. A. S.R.L. a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 alin. (4) din C. proc. civ. din 1865.

Prin notele de ședință înregistrate la dosar la 7 septembrie 2020, recurenta a solicitat, în temeiul art. 244 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. din 1865, suspendarea judecării cauzei până la soluționarea de către Curtea Constituțională a excepției de neconstituționalitate invocate.

Prin încheierea pronunțată în dosarul asociat nr. x/2020/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători a admis cererea formulată de recurenta S.C. A. S.R.L. și a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 alin. (4) din C. proc. civ. din 1865, invocată de recurentă.

II. Considerentele Înaltei Curți

Potrivit art. 244 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. din 1865, instanța poate suspenda judecata când dezlegarea pricinii atârnă, în totul sau în parte, de existența sau neexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți.

În cauză, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile procedurale, întrucât soluționarea de către Curtea Constituțională a excepției de neconstituționalitate nu se circumscrie ipotezei reglementate de art. 244 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. din 1865, nefiind o judecată în cadrul căreia instanța de contencios constituțional să se pronunțe asupra existenței sau inexistenței unui drept. Pe de altă parte, este avut în vedere remediul reglementat de art. 322 pct. 10 din același cod, potrivit căruia partea are deschisă calea revizuirii în ipoteza în care ar fi admisă excepția de neconstituționalitate invocată în cauză.

Pentru aceste considerente, va fi respinsă cererea formulată de recurentă privind suspendarea judecării cauzei până la soluționarea de către Curtea Constituțională a excepției de neconstituționalitate invocate în cauză.

În dosarul nr. x/2020, la termenul de judecată de astăzi, Înalta Curte rămâne în pronunțare asupra excepției inadmisibilității recursului, excepție de procedură care, potrivit art. 137 alin. (1) din C. proc. civ. din 1865, face inutilă, în tot, cercetarea în fond a cauzei.

Așa cum rezultă din expunerea rezumativă a lucrărilor dosarului, în cauză, recursul a fost exercitat împotriva unei încheieri prin care a fost soluționată o cerere de strămutare în privința căreia sunt incidente dispozițiile art. 40 alin. (4) teza întâi din C. proc. civ. din 1865, conform cărora "hotărârea asupra strămutării se dă fără motivare și nu este supusă nici unei căi de atac.".

Astfel, hotărârea pronunțată în strămutare, fiind dată fără nicio cale de atac, nu face parte din categoria hotărârilor supuse recursului potrivit art. 299 alin. (1) teza întâi din același cod, care prevede că sunt supuse recursului "hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională".

Recunoașterea unei căi de atac, cum este în speță recursul declarat împotriva unei hotărâri date fără nicio cale de atac, contravine principiului legalității căii de atac, consacrat de art. 129 din Constituție.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 137 alin. (1) coroborat cu art. 40 alin. (4) teza întâi și art. 299 alin. (1) teza întâi din C. proc. civ. din 1865, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de S.C. A. S.R.L.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de suspendare a judecății, formulată de recurenta S.C. A. S.R.L.

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de S.C. A. S.R.L. împotriva încheierii nr. 1282 din camera de consiliu de la 25 iunie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în dosarul nr. x/2020.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 7 septembrie 2020.