ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1434/2018

Asupra recursului de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 142 din 02 aprilie 2013, Judecătoria Agnita a admis, în parte, acțiunea formulată de reclamanta Comuna Nocrich, prin primar, în contradictoriu cu pârâta Parohia B. Sibiu și a dispus rectificarea înscrierii din cuprinsul CF x Nocrich, nr. top x, cu privire la suprafața imobilului, aceasta modificându-se în acord cu situația din teren, de la 1701 mp. la 2064 mp, conform expertizei întocmite în cauză de expert A., expertiză parte integrantă din sentință. Prin decizia nr. 1108 din 28 noiembrie 2017, Tribunalul Sibiu, secția I civilă, a respins apelul declarat de pârâta Parohia B. împotriva sentinței civile nr. 142 din 02 aprilie 2013 a Judecătoriei Agnita.

Împotriva acestei din urmă decizii a declarat recurs pârâta Parohia B. Cererea de recurs a fost înaintată de Tribunalul Sibiu, spre soluționare, Înaltei Curți de Casație și Justiție. Înalta Curte de Casație și Justiție va admite excepția necompetenței sale materiale tn soluționarea recursului invocată la termenul din 25 aprilie 2018, pentru considerentele care succed.

Potrivit dispozițiilor art. 3 pct. 3 din Codul de procedură de la 1865, "Curțile de apel judecă, ca instanțe de recurs, recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de tribunale în apel sau împotriva hotărârilor pronunțate în prima instanță de tribunale, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului, precum și în orice alte cazuri expres prevăzute de lege". Art. 4 pct. 1 din Codul de procedură de ia 1865 prevede că Înalta Curte de Casație șî Justiție "judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege". Art. 21 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară stabilește competența Secțiilor I civilă, a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție de a judeca recursul împotriva hotărârilor pronunțate de curțile de apel.

Intenția legiuitorului, ce reiese din interpretarea sistematică și logică a textelor legale menționate este aceea că judecata căilor de aîac se face prin luarea în considerare a organizării ierarhice a instanțelor de judecată, învestirea instanțelor de control judiciar făcându-se din treaptă în treaptă, făra a se trece peste o instanță de Ia un nivel intermediar. Astfel, principiul de bază al organizării justiției este acela al jurisdicției multiple, la instanțe de grad diferit, prin controlul judiciar al instanței superioare în grad asupra hotărârilor pronunțate de instanțele de grad inferior. Acest principiu se realizează prin organizarea judecătorească pe patru niveluri de judecată, specifică fiind instituția controlului ierarhic, al instanței imediat superioare, care verifică temeinicia și legalitatea hotărârilor instanțelor inferioare.

Constituirea ierarhică a instanțelor judecătorești rezultă atât din dispozițiile art. 126 alin. (1) din Constituție, cât și din prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, reglementarea competenței materiaie a instanțelor având caracter imperativ și de ordine publică. Cum, în speță, pârâta a declarat recurs împotriva unei decizii pronunțate de Tribunalul Sibiu în apel, față de considerentele expuse, raportate la cele ale art. 159 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ. de la 1865, reiese cu evidență că instanța ierarhic superioară competentă să soluționeze recursul declarat împotriva deciziei Tribunalului Sibiu este Curtea de Apel Alba lulia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite excepția necompetenței materiaie a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Declină competența de soluționare a recursului declarat de pârâta Parohia B. împotriva deciziei nr. 1108 din 28 noiembrie 2017 a Tribunalului Sibiu, secția I civilă în favoarea Curții de Apel Alba Iulia. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 aprilie 2018.