ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 2069 pronunțată de Judecătoria Medgidia, în temeiul art. 50 C. proc. pen. raportat la art. 598 alin. (2) C. proc. pen. și Decizia R.I.L. 15/2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a declinat competența de soluționare a contestației la executare formulată de petentul condamnat A., deținut în Penitenciarul Poarta Albă, în favoarea Judecătoriei Slobozia. În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia. În baza art. 272 C. proc. pen., onorariul apărător oficiu de 313 RON s-a avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Judecătoria Medgidia a constatat că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Medgidia sub nr. x/2019, persoana condamnată A. a formulat prezenta contestație la executare.
La dosarul cauzei a fost atașată adresa Penitenciarului Constanța - Poarta Albă nr. x din 20 iunie 2019 prin care ne înaintează relațiile solicitate și situația mutărilor acestuia.
Instanța a reținut că potrivit adresei Penitenciarului Constanța - Poarta Albă nr. x din 20 iunie 2019, condamnatul se afla, la data formulării contestației la executare, în executarea Mandatului nr. x/2017, emis în baza Sentinței nr. 477 din 30 martie 2017 a Judecătoriei Vaslui. Totodată, potrivit aceleiași adrese, la data formulării contestației, respectiv 6 iunie 2019, condamnatul se afla în Penitenciarul Slobozia.
Prin sentința penală nr. 2069 pronunțată de Judecătoria Slobozia, în baza art. art. 598 alin. (2) din C. proc. pen., s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Slobozia. A fost declinată competența de soluționare a cererii formulate de petentul A., deținut în Penitenciarul Poarta Albă, în favoarea Judecătoriei Medgidia. În baza art. 51 C. proc. pen., s-a constatat intervenit conflictul negativ de competență și s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru soluționarea acestuia. În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Judecătoria Slobozia a constatat că pentru soluționarea unei cereri, întemeiată în baza art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., revine instanței corespunzătoare în grad instanței de executare în a cărei circumscripție se află locul de deținere.
Judecătoria Slobozia a reținut că potrivit ștampilei aplicate pe plicul prin care cererea a fost trimisă Judecătoriei Medgidia este menționată data de 4 iunie 2019, ca dată de expediție, localitatea de expediție fiind Valu lui Traian. Aceeași localitate este menționată și de petent la rubrica privind datele expeditorului, localitatea de expediție fiind Valu lui Traian, județul Constanța. Mai mult decât atât, fiind prezent la termenul de judecată din data de 26 septembrie 2019, la Judecătoria Medgidia, petentul condamnat a declarat că, la data la care a formulat cererea ce face obiectul prezentei cauze, se afla încarcerat la Valu lui Traian.
Această instanță a apreciat că în cauză nu poate fi avută în vedere Adresa cu nr. x din 20 iunie 2019 emisă de Penitenciarul Poarta Albă (f .12 dosar Judecătoria Medgidia), deoarece perioada în care se menționează că petentul a executat pedeapsa în Penitenciarul Slobozia este 4 - 6 iunie 2018, iar cererea formulată de petent a fost datată 3 iunie 2019 și expediată la data de 4 iunie 2019, neavând relevanță locul în care petentul executa o pedeapsă în anul anterior, respectiv 2018.
Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Medgidia pentru următoarele considerente:
Conflictul de competență reprezintă situația juridică provocată de hotărârile a două instanțe care își declină reciproc judecarea aceleiași cauze.
Conform dispozițiilor art. 588 alin. (1) C. proc. pen., contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:
a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă;
b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;
c) când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare;
d) când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.
Potrivit alin. (2) al aceluiași text de lege, în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și d), contestația se face, după caz, la instanța prevăzută la art. 597 alin. (1) (instanța de executare) sau alin. (6) (instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere), iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută. În cazul în care nelămurirea privește o dispoziție dintr-o hotărâre pronunțată în apel sau în recurs în casație, competența revine, după caz, instanței de apel sau Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Înalta Curte constată că în prezenta cauză s-a formulat contestație la executare de condamnatul A. prin care s-a solicitat analizarea situației sale juridice și deducerea din pedeapsa la care a fost condamnat a zilelor aferente executării în condiții necorespunzătoare a unei pedepse anterioare, conform art. 551 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
Față de conținutul cererii formulate de condamnatul A. prin care se invocă o cauză de micșorare a pedepsei ce se execută (deducerea zilelor compensatorii conform art. 551 din legea nr. 169/2017), se constată că cererea reprezintă contestație la executare întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.
Potrivit art. 598 alin. (2) C. proc. pen. este competentă să soluționeze contestația la executare întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., fie instanța de executare, fie instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere, atunci când condamnatul se află în stare de deținere, fiind necesar ca aceasta din urmă să fie corespunzătoare în grad instanței de executare.
De asemenea, prin Decizia nr. 15 din 17 septembrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a stabilit că toate cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei sunt de competența instanței în a cărei circumscripție se află locul de deținere la data formulării cererii, indiferent dacă locul de deținere este reprezentat de penitenciarul stabilit inițial sau de penitenciarul stabilit prin transferarea definitivă ori temporară a persoanei condamnate.
În speța de față, la data formulării cererii, 4 iunie 2019, inscripționată prin ștampilare pe plicul de corespondență, condamnatul A. se afla în secția Valu lui Traian care, potrivit Administrației Naționale a Penitenciarelor, aparține Penitenciarului Poarta Albă, aflat în circumscripția Judecătoriei Medgidia. Prin urmare, Înalta Curte constată că Judecătoria Medgidia este competentă să soluționeze prezenta cauză, fiind instanța din circumscripția locului de deținere a condamnatului la data formulării cererii.
Față de aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 51 alin. (6) C. proc. pen., va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe condamnatul A. în favoarea Judecătoriei Medgidia, instanță căreia i se trimite dosarul.
Conform art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, iar onorariul avocatului din oficiu în sumă de 313 RON, se va suporta din fondul Ministerului Justiției, potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe condamnatul A. în favoarea Judecătoriei Medgidia, instanță căreia i se trimite dosarul.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru condamnat, în sumă de 313 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 decembrie 2019.
Procesat de GGC - LM