ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2712/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin Încheierea din 25 aprilie 2017, a respins, ca inadmisibilă, cererea de intervenție accesorie, formulată de SC A. SRL, acordând termen la data de 23.05.2017.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că societatea intervenientă nu a justificat în promovarea cererii de intervenție accesorie un interes propriu suficient, legitim, actual, concret de a interveni în proces, având în vedere că prin decizia contestată în cauză (78/22.12.2015) reclamanta a fost sancționată pentru încălcarea prevederilor Deciziei anterioare a Consiliului Concurenței nr. 52/16.12.2010, iar pronunțarea unei hotărâri în favoarea părții pe care o apără, respectiv Consiliul Concurenței, nu i-ar aduce niciun folos practic direct, pentru a justifica admisibilitatea cererii de intervenție.

Împotriva acestei încheieri a declarat apel SC A. SRL, prin administrator judiciar B. S.P.R.L., solicitând admiterea căii de atac și schimbarea încheierii atacate și admiterea cererii de intervenție accesorie în apărarea pârâtului Consiliul Concurenței, invocând prevederile și art. 64 alin. (4), art. 63 și următoarele din C. proc. civ.

Prin întâmpinare, intimatul-pârât Consiliul Concurenței a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

În raport cu prevederile art. 64 alin. (4) din C. proc. civ., recursul declarat împotriva încheierii de respingere în principiu a cererii de intervenție se judecă în cel mult 10 zile de la înregistrare, interval care exclude, în mod obiectiv, parcurgerea etapelor procedurii de filtrare a recursurilor reglementate în art. 493 din C. proc. civ., motiv pentru care s-a acordat termen în ședință publică, la data de 28 septembrie 2017, cu citarea părților.

Recurenta a fost citată pentru termenul de judecată din 28 septembrie 2017 cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 50 RON.

Cum aceasta nu și-a îndeplinit această obligație legală, Înalta Curte a pus în discuție excepția netimbrării contestației în anulare, astfel cum rezultă din practicaua prezentei hotărâri.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

În raport cu calea de atac exercitată de reclamant, se constată că întrucât calea de atac a apelului este incompatibilă cu specificul materiei contenciosului administrativ, cauzele având ca obiect cereri de apel formulate în temeiul dispozițiilor C. proc. civ. împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de curțile de apel, ca instanțe de contencios administrativ, se califică și vor fi înregistrate ca cereri de recurs.

Înalta Curte va analiza cu prioritate excepția netimbrării recursului, conform art. 248 din C. proc. civ.

Înalta Curte constată că, deși recurenta a fost citată cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru în sumă de 50 RON, datorată conform art. 25 din O.U.G. nr. 80/2013, astfel cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare, partea nu și-a îndeplinit această obligație legală, față de dispozițiile art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013, care prevăd că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat.

Potrivit art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei judiciare de timbru, conform legii.

Prevederile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ. arată că mențiunile prevăzute art. 486 alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

Înalta Curte reține, totodată, că, în temeiul 39 din O.U.G. nr. 80/2013, partea obligată poate formula cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, însă recurenta nu a folosit acest mijloc procesual reglementat de norma specială menționată.

În ceea ce privește înscrisul aflat la dosar, reprezentând dovada achitării taxei judiciare de timbru datorate, se constată că acesta a fost depus ulterior închiderii dezbaterilor (dar și pronunțării soluției în cauză), așa încât el nu poate fi avut în vedere, în raport cu prevederile art. 394 alin. (3) din C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, Înalta Curtea va aplica sancțiunea prevăzută de art. 486 alin. (3) din C. proc. civ. și va anula recursul, ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul formulat de SC A. SRL prin administrator judiciar B. S.P.R.L. împotriva Încheierii din 25 aprilie 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 28 septembrie 2017.

Procesat de GGC - CL