ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1885/2015

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

La data de 14.02.2013 contestatorul A. a depus contestație în anulare împotriva Încheierii de ședință din data de 22 februarie pronunțată de Curtea de Apel Constanța în Dosarul nr. x/2010, în contradictoriu cu intimata B., indicând ca temeiuri de drept dispozițiile art. 317 alin. (1) și (2) cu referire la art. 318 C. proc. civ.

Contestația în anulare a fost înregistrată la data de 14.02.2013 pe rolul Curții de Apel Constanța sub nr. x/36/2013, fixându-se, prin repartizare aleatorie, termen de judecată la data de 20 martie 2013.

La termenul de judecată din data de 20 martie 2013, constatând îndeplinirea legală a procedurii de citare cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele C. proc. civ., instanța a dispus, prin încheiere, suspendarea judecății cauzei în conformitate cu dispozițiile art. 242 pct. 2 C. proc. civ. (din 1865) pentru lipsa nejustificată a părților.

La data de 13 martie 2014 contestatorul a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei, fără însă a solicita judecata acesteia în lipsă.

Deși legal citate pentru termenul de judecată din data de 16 aprilie 2014 în vederea soluționării cererii de repunere pe rol a cauzei, părțile nu au înțeles a se prezenta în fața instanței și nu au solicitat judecata în lipsă, astfel că instanța a apreciat în sensul respingerii cererii contestatorului prin care a solicitat repunerea pe rol a cauzei.

Datorită faptului că în termen de un an de la suspendare niciuna dintre părți nu a solicitat repunerea cauzei pe rol și nici nu a îndeplinit vreun act de procedură, Curtea de Apel Constanța a repus cauza pe rol, din oficiu, în condițiile prevăzute de art. 252 C. proc. civ. (din 1865), respectiv a fixat termen, cu citarea părților, pentru a se discuta dacă operează perimarea cererii în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ. (din 1865).

Prin Decizia nr. 806/CA din 26 iunie 2014, Curtea de Apel Constanța a constatat perimată contestația în anulare.

Instanța a reținut că potrivit art. 248 C. proc. civ. (din 1865), orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an.

Art. 249 din același Cod prevede că perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes.

În speță, s-a constatat că de la data suspendării judecării contestației în anulare - 20 martie 2013 - nu s-a îndeplinit în această perioadă vreun act de procedură care să întrerupă curgerea termenului de perimare în conformitate cu dispozițiile art. 249 C. proc. civ. (din 1865), cererea de repunere a cauzei pe rol fiind respinsă ca nefondată.

Împotriva deciziei menționate a declarat recurs A.

Recursul este inadmisibil.

Înalta Curte sesizată cu cererea de față și procedând la verificarea acesteia a constatat faptul că cererea este inadmisibilă, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

În conformitate cu dispozițiile art. 125 alin. (3) și art. 128 din Constituție, competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege, iar împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii.

În conformitate cu dispozițiile C. proc. civ., în prezent sunt instituționalizate mai multe căi de atac a hotărârilor judecătorești, și anume apelul, recursul, contestația în anulare, revizuirea și recursul în interesul legii.

C. proc. civ. reglementează în Titlul V - Capitolul I recursul (art. 299 - 316), cale extraordinară de atac, iar în art. 299 se precizează ce hotărâri sunt supuse recursului.

Conform dispozițiilor art. 299 alin. (1) din C. proc. civ. hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicționale sunt supuse recursului.

Rezultă astfel, că hotărârea atacată cu recurs nu face parte din categoria hotărârilor care, potrivit dispozițiilor citate, pot fi atacate cu recurs.

În aceste condiții, în raport cu dispozițiile art. 299 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de A.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. împotriva Deciziei nr. 806/CA din 25 iunie 2014 a Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 mai 2015.

Procesat de GGC - GV