ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2001/2020

Ședința publică din data de 8 octombrie 2020

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Oltenița la 6 ianuarie 2016, reclamanta A. i-a chemat în judecată pe pârâții B. și C., solicitând ca, prin sentința ce se va pronunța, să se dispună obligarea acestora la plata sumei de 25.000 RON, reprezentând daune materiale produse prin distrugerea instalației electrice și a instalației sanitare aferente imobilului proprietatea sa, situat în comuna Șoldanu, jud. Călărași, precum și sustragerea din imobilul mai sus menționat a următoarelor bunuri: patru chiuvete, două vase WC, trei uși din PVC, blatul unui bar, două sobe din teracotă, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 1481/2017 din 16 octombrie 2017, Judecătoria Oltenița a respins, ca neîntemeiată, excepția prematurității acțiunii, invocată de pârâți. A respins, ca neîntemeiată, excepția lipsei de interes a acțiunii, invocată de pârâți. A admis, în parte, cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții B. și C.. I-a obligat pe pârâți la plata către reclamantă a sumei de 5.723 RON, reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat prin sustragerea din imobilul aparținând acesteia din urmă, situat în com. Șoldanu, jud. Călărași, a patru chiuvete, a două vase WC, a trei uși PVC, a unui blat bar și a două sobe din teracotă. A respins capătul de cerere privind obligarea pârâților la plata contravalorii distrugerilor aduse instalațiilor electrice și sanitare ale aceluiași imobilului, ca neîntemeiat. I-a obligat pe pârâți la plata către reclamantă a sumei de 1.478 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxa judiciară de timbru, onorariu de expert și onorariu de avocat.

Prin decizia nr. 313/2018 din 18 aprilie 2018, Tribunalul Călărași, secția civilă, a respins apelul declarat de pârâții B. și C. împotriva sentinței civile nr. 1481/2017 pronunțate de Judecătoria Oltenița.

Prin decizia nr. 904R din 6 decembrie 2019, Curtea de Apel București, secția a IV a civilă a admis excepția perimării și a constatat perimat recursul formulat de pârâtul B. împotriva deciziei nr. 313 din 18 aprilie 2018 pronunțată de Tribunalul Călărași, secția civilă, în dosarul nr. x/2016.

Împotriva deciziei pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, recurentul B. a declarat recurs. Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție la 16 ianuarie 2020, sub nr. x/2016.

Prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, s-a reținut că, deși calea de atac este admisibilă, potrivit art. 421 alin. (2) C. proc. civ., aceasta nu este declarată în termen și nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul, conform art. 488 alin. (1) din același act normativ.

Potrivitdovezilor de înmânare aflate la dosarul de recurs, raportul a fost comunicat părților. La 3 august 2020, recurentul a depus un punct de vedere la raport. Intimatele nu și-au exprimat poziția procesuală cu privire la raport.

VII. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra recursului

În raport de prevederile art. 248 alin. (2), coroborate cu cele ale art. 493 alin. (5) C. proc. civ., cu referire la art. 499 teza finală din același act normativ, Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, termenul de declarare a recursului, față de care constată următoarele:

Potrivit art. 421 alin. (2) C. proc. civ., "hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare".

În cauză, decizia nr. 904R a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, obiect al recursului pendinte, a fost pronunțată la 6 decembrie 2019.

Recurentul-pârâtul B. a declarat recurs la 10 ianuarie 2020, conform vizei oficiului poștal aplicate pe cererea de recurs .

Potrivit dispozițiilor art. 421 alin. (2) C. proc. civ., termenul în care putea fi declarat recursul, cel mai târziu, s-a împlinit la 13 decembrie 2019, dată calculată în raport de prevederile art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., care stipulează că, atunci "când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește".

Față de cele ce preced, Înalta Curte constată că recurentul-pârât B. a promovat recursul cu încălcarea termenului prevăzut de art. 421 alin. (2) C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat de pârâtul B. împotriva deciziei nr. 904R din 6 decembrie 2019 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, ca tardiv declarat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca tardiv declarat, recursul formulat de pârâtul B. împotriva deciziei nr. 904R din 6 decembrie 2019 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 08 octombrie 2020.