ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4258/2019

Ședința publică din data de 26 septembrie 2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea formulată la data de 23.02.2016, reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Rutieră Română, a solicitat anularea parțială a Metodologiei privind modificarea programului de Transport Interjudețean 2013- 2019 în perioada de valabilitate a acestuia, sub aspectul punctului 2, introducerea condițiilor suplimentare față de cadrul legislativ prezent, OMTI 980/2011 cu modificările și completările ulterioare, respectiv art. 61 alin. (1) lit. i); să se constate ca solicitarea sa îndeplinește condițiile legale pentru modificarea programului de transport prin suplimentarea programului existent cu noi curse pe codul de traseu 2205 Iași- Negrești; introducerea acestor curse suplimentare in programul de transport si atribuirea acestor curse in condițiile legii.

Prin sentința civilă nr. 2152 din 21 iunie 2016, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a respins excepția lipsei de obiect. A respins acțiunea formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Rutieră Română, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile atacate, a formulat recurs reclamanta, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, invocând cazurile de casare prevăzute de art. 488 pct. .6, 8 C. proc. civ.

Intimata-pârâtă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul este insuficient timbrat și îl va respinge pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Potrivit dispozițiilor art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013,"(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1 - 7 din C. proc. civ.. (2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON.".

Dispozițiile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 statuează în mod expres că:

"Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege".

În cauză, prin cererea de recurs fiind invocate motivele de casare prevăzute de art. 488 pct. 6) și 8) C. proc. civ., recursul fiind timbrat numai cu 100 RON taxă judiciară de timbru, s-a pus în vedere recurentului să achite diferența de taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, citația fiind efectuată la adresa indicată în cuprinsul cererii recurentului pentru comunicarea actelor de procedură, aflată la dosar recurs, respectiv la cabinet avocat B., precum și la nr. de fax indicat.

În acest sens sunt și dispozițiile art. 148 alin. (6) din C. proc. civ., potrivit cărora:

"Cererile adresate instanțelor judecătorești se timbrează, dacă legea nu prevede altfel", precum și dispozițiile art. 197 din același act normativ care dispun în mod expres că:

"În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii."

Din analiza textelor de lege sus citate, rezultă obligația recurentei de a depune la dosar dovada achitării diferenței taxei judiciare de timbru, în cuantum de 100 RON, pentru cererea de recurs fiind datorată taxa judiciară de timbru de 200 RON, din care recurenta a achitat 100 RON. Sub acest aspect se constată că, prin citația emisă la data de 18.09.2019. recurentei i s-a pus în vedere obligația achitării diferenței taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, sub sancțiunea anulării cererii.

Or, în speță, se constată că, până la termenul de judecată de astăzi, 26 septembrie 2019, recurenta-reclamantă Snu și-a îndeplinit obligația de a depune dovada diferenței achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul dispus de instanță, astfel că este incidentă sancțiunea anulării recursului ca insuficient timbrat.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 248 coroborat cu art. 148 alin. (6) și art. 197 C. proc. civ., raportat la art. 24 alin. (2) și art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013, Înalta Curte va dispune anularea recursului ca insuficient netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul formulat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 2152 din 21 iunie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca insuficient timbrat. Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 septembrie 2019.