ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 12.12.2018

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5322/2018

HOTĂRÂRE
12.12.2018
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5322/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)

Ședința publică din data de 12 decembrie 2018

Asupra recursului de față, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, reține următoarele:

Prin sentința civilă nr. 129/JS din 18.05.2017, pronunțată de Tribunalul Caraș-Severin în dosarul nr. x/2015, s-a admis excepția inadmisibilității acțiunii și s-a respins acțiunea în anulare formulată de reclamantul lichidator judiciar A., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei S.C. B. S.R.L., în contradictoriu cu debitorul S.C. B. S.R.L. BERZOVIA prin administrator special DE C. și pârâții D., în calitate de fost asociat al S.C. E. S.R.L., S.C. F. S.R.L., S.C. G. S.R.L., S.C. H. S.R.L. și I.. Totodată, s-a respins cererea de intervenție accesorie formulată de S.C. J. S.R.L. și a fost obligat reclamantul să plătească pârâtei S.C. G. S.R.L. 13.099,49 RON cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat și pârâtei S.C. F. S.R.L. suma de 46.691,27 RON cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs A., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei S.C. B. S.R.L., solicitând, în principal, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecarea excepției inadmisibilității acțiunii iar în subsidiar, pe fondul cauzei, a solicitat modificarea sentinței recurate, în sensul respingerii excepției inadmisibilității și respingerii capătului de cerere privind obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată și trimiterea cauzei spre rejudecare pe fondul acțiunii.

Prin cererea înregistrată la data de 16 octombrie 2017, A. Timișoara, în calitate de lichidator judiciar al S.C. B. S.R.L. Berzovia a solicitat suspendarea judecării recursului, în temeiul art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. de la 1865, având în vedere că a fost suspendată și procedura generală de insolvență ce face obiectul dosarului nr. x/2015 al Tribunalului Caraș-Severin, dar și dosarele asociate nr. x/2015/a3, nr. 3096/115/2015/a4, nr. 3096/1lS/2015/a5 și nr. 3096/115/2015/a6 aflate pe rolul Tribunalului Caraș-Severin.

Prin încheierea din 17 octombrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă s-a admis cererea formulată de lichidatorul judiciar A. al S.C. B. S.R.L. și s-a dispus suspendarea judecății recursului declarat de lichidatorul judiciar A. împotriva sentinței civile nr. 129/JS din 18 mai 2017, pronunțată de Tribunalul Caraș-Severin în dosar nr. x/2015, până la repunerea pe rol a dosarului nr. x/2015 al Tribunalului Caraș-Severin, suspendat prin încheierea pronunțată de judecătorul sindic în ședința publică din 18 mai 2017.

Împotriva acestei încheieri, S.C. F. S.R.L. a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 244

1

La termenul de judecată din 12 decembrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu, a invocat și a rămas în pronunțare cu privire la admisibilitatea căii de atac deduse judecății.

Recursul este inadmisibil pentru următoarele considerente:

Dispozițiile art. 244 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. prevăd că "instanța poate suspenda judecata când dezlegarea pricinii atârnă, în totul sau în parte, de existența sau neexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți."

Conform art. 244

1

alin. (1) din C. proc. civ. "asupra suspendării judecării procesului, instanța se va pronunța prin încheiere care poate fi atacată cu recurs în mod separat, cu excepția celor pronunțate în recurs".

Norma legală enunțată se referă explicit la încheierea de suspendare dată în recurs.

În speță, încheierea Curții de Apel Timișoara, prin care s-a dispus suspendarea judecății în baza art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., a fost dată în cauza având ca obiect recursul declarat de A., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei S.C. B. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 129/JS din 18 mai 2017, pronunțată de Tribunalul Caraș-Severin.

În aceste condiții, dispozițiile art. 244

1

alin. (1) C. proc. civ. sunt pe deplin aplicabile, în sensul că încheierea prin care s-a dispus suspendarea judecății dată în cadrul unui recurs, nu poate fi atacată cu recurs.

Cu alte cuvinte, o instanță de recurs pronunță hotărâri irevocabile potrivit dispozițiilor art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., iar recursurile declarate împotriva acestor hotărâri sunt inadmisibile. Hotărârile ce pot fi atacate cu recurs sunt enumerate în conținutul art. 299 alin. (1) C. proc. civ.:

"Hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională sunt supuse recursului" .

Totodată, prin art. 21 din Legea nr. 304/2005 a fost stabilită competența secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție de a judeca recursurile în cauzele determinate de C. proc. civ.

Susținerea potrivit căreia sunt incidente în speță dispozițiile art. 23 alin. (2) din Legea nr. 304/2005, nu poate fi primită. Astfel, textul statuează:

"Secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție soluționează și recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătorești, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nici o altă cale, iar cursul judecății a fost întrerupt în fața curților de apel", însă încheierea atacată nu intră în categoria hotărârilor enumerate în acest text de lege.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității acestora, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților și, din acest motiv, apare ca o situație inadmisibilă în ordinea de drept.

Pentru toate aceste considerente, în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta S.C. F. S.R.L. împotriva încheierii din 17 octombrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă.

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta S.C. F. S.R.L. împotriva încheierii din 17 octombrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 decembrie 2018.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2019-11-12
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2041/2019
PENDENTĂ "A." și a obligat pârâta-reclamantă S.C. B. S.R.L la plata sumei de 219.708 RON, reprezentând rest factură nr. x/13.03.2015, la care se adaugă dobânda penalizatoare în cuantum de 33.082,75 RON la momentul formulării acțiunii (27.09
ÎCCJ 2020-12-09
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2524/2020
cererea reconvențională ca neîntemeiată și a fost obligată pârâta-reclamantă la plata către reclamanta-pârâtă a sumei de 168.402,03 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată. Prin decizia civilă nr. 2673 din 20 decembrie 2018, pronunțată de C
ÎCCJ 2018-02-14
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 354/2018
Ședința publică din data de 14 februarie 2018 Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 5653/02.06.2014 pronunțată de Tribunalul București, secția a VII-a civ
ÎCCJ 2018-11-16
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4936/2018
Ședința publică din data de 16 noiembrie 2018 Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 13 noiembrie 2015, în contradictoriu cu
ÎCCJ 2018-12-06
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5192/2018
B., în contradictoriu cu intimatul pârât C. și cu intimații chemați în garanție D. și E., împotriva Sentinței civile nr. 156/C din 14 octombrie 2015 pronunțată de Tribunalul Bihor, care a fost anulată și s-a dispus trimiterea cauzei spre re
Sursă