ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2181/2018
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2181/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Ședința publică din data de 23 mai 2018
Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin acțiunea arbitrală înregistrată la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României sub nr. x din 25.02.2016, reclamanta A. S.R.L. prin lichidator B. - Filiala Timiș a chemat în judecată arbitrală pe pârâta C. S.A. Barcelona reprezentată în România prin C. S.A. Barcelona - Sucursala București, solicitând să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 1.475.310,49 RON, reprezentând daune - interese, calculate conform clauzei penale inserate în cuprinsul art. 5 din Anexa I la "Contractul cadru de prestări de servicii" nr. C.S. - x/01.07.2010, respectiv conform prevederilor art. 6 din Anexa I la "Contractul de furnizare ("vânzare-cumpărare comercială") de materiale" nr. C.S. x/10 din 21.05.2010, încheiate între părți.
Prin încheierea de ședință din data de 31 mai 2016 tribunalul arbitral a admis în parte excepția prescripției extinctive și a constatat că sunt prescrise penalitățile care au început să curgă anterior datei de 23.02.2013, solicitându-se reclamantei să își precizeze cuantumul pretențiilor în raport de soluția stabilită prin această încheiere interlocutorie.
Prin sentința arbitrală nr. 74 din 17 iunie 2016, Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României a admis acțiunea astfel cum a fost precizată și a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 1.069.894,96 RON penalități de întârziere și 30.743,27 RON cheltuieli de arbitrare.
La data de 26 ianuarie 2017, C. S.A. Barcelona - Sucursala București a formulat, în temeiul art. 608 alin. (1) lit. h) și art. 194 și urm. C. proc. civ., acțiune în anulare împotriva sentinței arbitrale nr. 74 din 17 iunie 2016 pronunțată de Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, precum și împotriva încheierii din data de 31 mai 2016, solicitând anularea sentinței și a încheierii atacate și, rejudecând litigiul, să se dispună respingerea pretențiilor A., ca neîntemeiate (prescrise).
Acțiunea în anulare a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a V-a civilă sub număr de dosar x/2017
Prin sentința civilă nr. 164 din 7 iulie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea în anulare formulată de reclamanta C. S.A. Barcelona - Sucursala București împotriva sentinței arbitrale nr. 74 din 17 iunie 2016 pronunțată de Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, în dosarul arbitral nr. x/2016, în contradictoriu cu pârâta A. S.R.L. - în faliment.
Invocând în drept dispozițiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., împotriva sentinței civile nr. 164 din 7 iulie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, reclamanta C. S.A. BARCELONA - SUCURSALA BUCUREȘTI a declarat recurs.
Intimata-pârâtă S.C. A. S.R.L. prin lichidator B. Filiala Timiș a formulat întâmpinare prin care a solicitat, în esență, respingerea recursului, ca nefondat.
Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.
Prin încheierea din camera de consiliu de la 14 martie 2018, potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., s-a dispus comunicarea către părți a raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.
Părțile nu au depus puncte de vedere la raportul întocmit în cauză.
Analizând recursul formulat, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că acesta este inadmisibil, pentru următoarele considerente:
Prezentul recurs este formulat împotriva sentinței civile nr. 164 din 7 iulie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă.
Dispozițiile art. 613 alin. (4) coroborat cu art. 613 alin. (3) din C. proc. civ. prevăd că numai hotărârea prin care curtea de apel a admis acțiunea în anulare și a anulat hotărârea arbitrală este supusă recursului.
Prin Legea nr. 17/2017 privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum și a unor acte normative conexe, care a intrat în vigoare la data de 24 martie 2017, a fost modificat art. 613 alin. (4) din noul C. proc. civ., în sensul că "(4) Hotărârea curții de apel prin care se soluționează acțiunea în anulare este supusă recursului."
Legea civilă nu retroactivează, legiuitorul optând pentru regula previziunii, potrivit căreia faza judecății, în întregul ei, este guvernată de dispozițiile legii în vigoare la momentul pornirii acesteia, respectiv la data înregistrării cererii de chemare în judecată.
Potrivit art. 27 C. proc. civ.:
"Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul".
Raportat la faptul că acțiunea arbitrală a fost înregistrată la data de 25 februarie 2016 pe rolul Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, la momentul înregistrării acțiunii fiind în vigoare dispozițiile art. 613 alin. (3) și alin. (4) C. proc. civ., potrivit cărora hotărârile curții de apel sunt supuse recursului numai în cazul admiterii acțiunii în anulare, împotriva sentinței civile nr. 164 din 7 iulie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea în anulare, nu poate fi exercitată calea de atac a recursului.
Prin urmare, hotărârea ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunțare, nefiind astfel susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speță fiind operant principiul legalității căii de atac consacrat de art. 129 din Constituția României și de art. 457 C. proc. civ.
Se impune precizarea faptului că art. 457 C. proc. civ. reglementează principiul legalității căii de atac potrivit căruia hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.
Așa fiind, în condițiile în care recursul declarat în cauză nu îndeplinește condițiile de admisibilitate în principiu, la care se referă art. 493 C. proc. civ., Înalta Curte, în raport cu prevederile art. 493 alin. (5) cu trimitere la art. 499 teza a II-a C. proc. civ., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă C. S.A. BARCELONA - SUCURSALA BUCUREȘTI împotriva sentinței civile nr. 164 din 7 iulie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta-reclamantă C. S.A. BARCELONA - SUCURSALA BUCUREȘTI împotriva sentinței civile nr. 164 din 7 iulie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă.
Fără nicio cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 mai 2018.