ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1134/2018

Ședința publică din data de 17 aprilie 2018

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 926/06.12.2016, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie a respins ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă A. împotriva deciziei civile nr. 1701A/26.04.2016, pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă în dosarul nr. x/2012, în contradictoriu cu intimata-reclamantă Societatea B..

La data de 11.01.2017, A. a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei civile nr. 926/06.12.2016 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie, iar la 14.09.2017 a depus la dosar motivele de revizuire, întemeiate pe dispozițiile art. 322 pct. 2 și 7 C. proc. civ.

La termenul de judecată din data de 19.01.2018, s-a dispus disjungerea cererii de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. și s-a format dosarul nr. x/2018. La același termen, Curtea de apel a pus în discuția părților necompetența materială în soluționarea cererii de revizuire întemeiate pe contrarietatea de hotărâri și a amânat pronunțarea asupra excepției la datele de 26.01.2018 și 02.02.2018.

Prin decizia civilă nr. 36/02.02.2018, pronunțată în dosarul sus-menționat, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Împotriva acestei decizii, revizuenta A. a declarat recurs, solicitând, în principal, casarea hotărârii și reținerea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, modificarea deciziei atacate, în sensul respingerii acțiunii reclamantei.

În drept, a invocat dispozițiile art. 304 pct. 3, 5, 6, 7, 8 și 9 C. proc. civ.

Asupra excepției inadmisibilității recursului, invocate din oficiu, în baza art. 158 alin. (3) C. proc. civ. 1865, art. 137 alin. (1) rap. la art. 298, cu aplicarea art. 316 C. proc. civ. 1865, Înalta Curte reține următoarele:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac și el presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege și astfel nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunțat este consacrat și la nivel constituțional, fiind înscris în art. 129 din Constituție, care prevede dreptul părților și al procurorului de a folosi căile de atac, însă numai în condițiile legii.

Potrivit dispozițiilor art. 158 alin. (3) C. proc. civ. 1865, "dacă instanța se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanței competente sau, după caz, altui organ cu activitate competent."

În speță, prin decizia atacată cu recurs, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Or, așa cum s-a arătat mai sus, potrivit art. 158 alin. (3) C. proc. civ. 1865, hotărârea prin care instanța se declară necompetentă nu este supusă niciunei căi de atac.

În consecință, față de considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. 1865, Înalta Curte va respinge recursul ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta A. împotriva deciziei civile nr. 36 din 2 februarie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 aprilie 2018.