ÎCCJ, Decizia nr. 265/2019

Ședința publică din data de 12 noiembrie 2019

S-au luat în examinare apelurile declarate de Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție și de apelantul intimat inculpat A., precum și de apelanta intimată parte civilă A.N.A.F - Direcția Generală Juridică împotriva sentinței penale nr. 604 din data de 25 octombrie 2018, pronunțată de secția Penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2015, privind și pe intimații inculpați B., C. și pe intimata parte civilă S.N. Aeroportul Internațional "Traian Vuia" Timișoara.

La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns intimatul inculpat B., fiind asistat de apărător ales, avocat D., cu împuternicire avocațială aflată la dosar și de apărător desemnat din oficiu, avocat E., cu delegație pentru asistență juridică obligatorie aflată la dosar și intimatul inculpat C., fiind asistat de apărător ales, avocat F., cu împuternicire avocațială aflată la dosar, lipsind apelantul intimat inculpat A., pentru care a răspuns apărător ales, avocat G., cu împuternicire avocațială aflată la dosar, apelanta intimată parte civilă A.N.A.F - Direcția Generală Juridică, precum și intimata parte civilă S.N. Aeroportul Internațional "Traian Vuia" Timișoara.

În conformitate cu dispozițiile art. 369 alin. (1) din C. proc. pen., instanța a procedat la înregistrarea desfășurării ședinței de judecată cu mijloace tehnice, stocarea informațiilor realizându-se în memoria calculatorului.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către magistratul asistent, care a învederat următoarele:

- cauza se află la al doilea termen de judecată, la termenul anterior fiind amânată la solicitarea intimatului inculpat C. în vederea angajării unui apărător ales și pregătirii apărării;

- subsecvent termenului de judecată anterior, nu au fost depuse cereri sau excepții.

Cu încuviințarea instanței, apărătorul ales al intimatului inculpat C. a depus la dosarul cauzei, în ședință publică, concluzii scrise .

Totodată, apărătorul ales al apelantului intimat inculpat A. a depus la dosarul cauzei motive de apel .

Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători, din oficiu, a pus în discuție incidența în cauză, a deciziei Curții Constituționale nr. 417 din 03 iulie 2019, prin care instanța de control constituțional a admis sesizarea formulată de președintele Camerei Deputaților și a constatat că a existat un conflict juridic de natură constituțională între Parlament, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, generat de neconstituirea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a completurilor de judecată specializate pentru judecarea în primă instanță a infracțiunilor prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, contrar celor prevăzute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 161/2003.

Având în vedere prevederile art. 413 alin. (1) pct. 1

1

coroborat cu art. 2 din C. proc. civ., reprezentantul Ministerului Public, a solicitat instanței suspendarea judecării prezentei cauze până la pronunțarea unei decizii de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene asupra cauzelor cu care această instanță a fost sesizată, respectiv cauzele C-357/2019, C-547/2019, dar și cu privire la sesizările care vizează dosarele Înaltei Curți de Casație și Justiție, și anume: dosarele nr. x/2019, y/2018 și w/2018.

Procurorul a precizat că deși aceasta este o cauză facultativă de suspendare, pentru egalitatea de tratament în fața legii și pentru ca inculpații să beneficieze de un proces echitabil se impune suspendarea cauzei până la soluționarea acestor sesizări de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

În opinia acuzării, se impune suspendarea judecării acestei cauze, deoarece în funcție de soluția pe care o va pronunța Curtea de Justiție a Uniunii Europene, această pricină ar putea primi o anumită dezlegare.

Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători a pus în discuția părților cererea de suspendare a judecării cauzei formulată de reprezentantul Ministerului Public.

Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat A., având cuvântul, a arătat că este de acord cu suspendarea judecării prezentei cauze până la pronunțarea unei soluții de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Apărătorul ales al intimatului inculpat C., având cuvântul, a arătat că lasă la aprecierea instanței pronunțarea cu privire la cererea de suspendare a judecării cauzei formulată de procuror.

Apărătorul ales al intimatului inculpat B., având cuvântul, a apreciat că nu impune nici sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene și nici desființarea sentinței penale apelate prin raportare la decizia Curții Constituționale nr. 417 din 03 iulie 2019.

În acest sens, apărarea a solicitat instanței să aibă în vedere faptul că natura acuzațiilor așa cum au fost prezentate în rechizitoriu privesc fapte care nu constituie infracțiuni de corupție clasice, ci infracțiunile de conflict de interese, mărturie mincinoasă, fals în înscrisuri și abuz în serviciu în varianta prevăzută de dispozițiile art. 13

2

din Legea nr. 78/2000.

Mai mult decât atât, apărătorul ales al intimatului inculpat B. a menționat că soluția dispusă de instanța de fond și argumentele incidente acesteia nu țin de o eventuală specializare a completului de judecată.

În vederea deliberării asupra cererii de suspendare a judecării prezentei cauze formulată de termenul de judecată de astăzi de procuror, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători, a dispus suspendarea ședinței de judecată pentru 15 minute.

La reluarea ședinței de judecată, după suspendare, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători, după deliberare, în majoritate, a respins, ca nefondată, cererea de suspendare a judecării cauzei până la pronunțarea unei soluții de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauzele cu care aceasta a fost sesizată, formulată de reprezentantul Ministerul Public.

Nemaifiind alte cerere de formulat sau excepții de formulat, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători, a acordat cuvântul părților și procurorului asupra incidenței deciziei Curții Constituționale nr. 417 din 03 iulie 2019, prin care instanța de control constituțional a admis sesizarea formulată de președintele Camerei Deputaților și a constatat că a existat un conflict juridic de natură constituțională între Parlament, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, generat de neconstituirea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a completurilor de judecată specializate pentru judecarea în primă instanță a infracțiunilor prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, contrar celor prevăzute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 161/2003.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, a solicitat casarea cauzei cu trimiterea spre rejudecare la prima instanță având în vedere decizia Curții Constituționale nr. 417 din 03 iulie 2019.

La interpelarea instanței, procurorul a precizat că solicită trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, respectiv la secția Penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, având în vedere faptul că intimatul inculpat B. deține și în prezent calitatea de deputat sau senator.

Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat A., având cuvântul, a formulat concluzii în sensul trimiterii cauzei spre rejudecare la prima instanță având în vedere motivul de nulitate absolută pe care apărarea l-a invocat și în cuprinsul motivelor de apel prin raportare la decizia nr. 417 din 03 iulie 2019 pronunțată de Curtea Constituțională.

În opinia apărării, hotărârea apelată a fost pronunțată de un complet nespecializat pentru judecarea în primă instanță a infracțiunilor de corupție prevăzute de legea specială, contrar prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 161/2003.

Având în vedere considerentele și dispozitivul deciziei Curții Constituționale nr. 417 din 03 iulie 2019, apărătorul ales al apelantului intimat A. a considerat că se impune trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, respectiv la secția Penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Apărătorul ales al intimatului inculpat C., având cuvântul, a arătat că se opune desființării hotărârii apelate și trimiterii cauzei spre rejudecare la instanța de fond.

Însă, în situația în care instanța va aprecia că acest motiv de nulitate impune trimiterea cauzei spre rejudecare, apărarea a solicitat instanței să dispună trimiterea cauzei la judecătorul de cameră preliminară, deoarece procedura de cameră preliminară a fost realizată de către un judecător care a făcut parte din completul de trei judecători care a soluționat fondul cauzei.

La interpelarea instanței, apărătorul ales al intimatului inculpat C. a precizat că temeiul legal în baza căruia solicită trimiterea cauzei spre rejudecare la judecătorul de cameră preliminară îl constituie norma de organizare care reglementează faptul că unul din cei trei judecători ai completului învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță este cel chemat să soluționeze cererile și excepțiile în etapa procesuală a camerei preliminare.

Totodată, apărarea a menționat că, în situația în care completul de judecată este nelegal constituit, rezultă faptul că și principiul repartizării aleatorii al unui judecător dintre cei trei care soluționează fondul cauzei, este de asemenea, nelegal, nulitatea extinzându-se și cu privire la acest aspect.

Apărătorul ales al intimatului inculpat B., având cuvântul, a arătat că se opune trimiterii cauzei spre rejudecare la instanța de fond prin raportare la natura acuzațiilor, care nu constituie infracțiuni de corupție clasice care să justifice o specializare a completului de judecată.

În ceea ce privește trimiterea cauzei spre rejudecare la judecătorul de cameră preliminară, reprezentantul Ministerului Public a considerat că nu se impune trimiterea cauzei în faza camerei preliminare având în vedere dispozițiile art. 29 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, conform cărora aceste dosare se judecă de completuri specializate, făcându-se însă referire la judecarea propriu-zisă și în niciun caz la procedura camerei preliminare.

Prin urmare, acuzarea a apreciat că această procedură a fost în mod legal soluționată de către un judecător, respectiv în contestație de doi judecători în privința cărora legea nu impune condiția specializării.

Intimații inculpați B. și C., având, pe rând, ultimul cuvânt, au arătat că sunt de acord cu cele susținute de apărătorii lor.

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

COMPLETUL DE 5 JUDECĂTORI

Deliberând asupra apelurilor de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 604 din 25 octombrie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2015, în baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Din C. proc. pen., a dispus achitarea inculpatului B. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în formă continuată, prevăzută de art. 248

1

din C. pen. anterior raportat la art. 13

2

din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. anterior și art. 5 din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., a dispus achitarea aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, prevăzută de art. 253

1

alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 4 din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., a dispus achitarea inculpatului C. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în formă continuată, prevăzută de art. 248

1

din C. pen. anterior raportat la art. 13

2

din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. anterior și art. 5 din C. pen.

În baza art. 386 din C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului C. din participație improprie la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 52 alin. (3) din C. pen. raportat la art. 322 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. în infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 290 din C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. anterior și art. 5 din C. pen.

În baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., a încetat procesul penal pornit împotriva aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 290 din C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. anterior și art. 5 din C. pen., ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.

În baza art. 396 alin. (2) din C. proc. pen., a dispus condamnarea inculpatului A. la 2.000 RON amendă penală (corespunzător a 200 zile - amendă x 10 RON/zi) pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 273 alin. (1) din C. pen.

A atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 63 alin. (1) și (3) din C. pen.

În baza art. 397 alin. (1) din C. proc. pen. raportat la art. 25 alin. (5) din C. proc. pen., a lăsat nesoluționate acțiunile civile formulate de părțile civile Aeroportul Internațional Traian Vuia Timișoara și Agenția Națională de Administrare Fiscală.

În baza art. 397 alin. (5) din C. proc. pen., a menținut măsura sechestrului asigurator dispus prin ordonanța nr. 81/P/2011din 31 octombrie 2014 a Direcței Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Timișoara asupra cotei de 1/2 deținută de inculpatul B. din imobilul compus din apartament+garaj+boxă situat în municipiul Timișoara, str. x (Calea x), județ Timiș, înscris în C.F. sub nr. x.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. i) din C. proc. pen. raportat la art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus desființarea totală a următoarelor înscrisuri: hotărâre de adjudecare nr. 11151/27.10.2010, proces-verbal sedința de deschidere nr. x/27.10.2010, hotărâre de adjudecare nr. 11.201/03.11.2010, proces-verbal sedinta de deschidere nr. x/03.11.2010 .

Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut, în esență, că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Timișoara nr. 81/P/2011 din 16.12.2015 au fost trimiși în judecată inculpații:

-B. -deputat în Parlamentul României, fost director general al Aeroportului Internațional "Traian Vuia" Timișoara, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:

-abuz în serviciu în formă continuată, prev. de art. 297 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 13

2

din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (două acte materiale), constând în aceea că, în calitatea deținută, în baza unei rezoluții infracționale unice, a participat la luarea deciziei și apoi a aprobat toate fazele unei proceduri frauduloase de selectare a unui agent economic care să închirieze spații aflate în incinta aeroportului, societatea comercială favorizată S.C.H., fiind controlată, în fapt, de către I. augustin Florin și J., persoane cu care B. s-a aflat în raporturi comerciale și

- conflict de interese, prev. de art. 301 din C. pen., constând în aceea că, aflându-se în raporturi comerciale cu inculpații I. augustin Florin și J., prin intermediul fiicei acestuia K. în cadrul S.C. "L." S.R.L. Timișoara, inculpatul B. a favorizat și impus pentru închirierea spațiilor comerciale situate în incinta aeroportului o firmă aflată în sfera de interes a acestora,

ambele cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

- C. - fost director comercial al Aeroportului Internațional "Traian Vuia" Timișoara, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:

- abuz în serviciu în formă continuată în formă continuată, prev. de art. 297 alin 1 din C. pen. rap. la art. art. 13

2

din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (două acte materiale), constând în aceea că, acționând concordant cu directorul B., a pus în aplicare înțelegerea realizată cu acesta din urmă, respectiv a conceput și dispus unui alt funcționar, ce nu cunoștea adevărata stare de fapt, redactarea unor acte ce reflectau în mod nereal respectarea procedurilor legale, pentru ca, în eventualitatea unui control ulterior, să nu se mai poată constata că licitațiile din datele de 27.10.2010 și 03.11.2010 au fost denaturate, în sensul asigurării adjudecării contractelor de închiriere de către firma controlată de I. augustin Florin și J., concomitent cu împiedicarea participării altor societăți interesate, competiția economică fiind astfel imposibilă, iar depunerea altor două oferte având un caracter strict forma și

-participație improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată (sub forma intenției și a lipsei de vinovăție) în formă continuată prev. de art. 52 alin. (3) din C. pen. rap. la art. 322 din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (zece acte materiale), constând în aceea că l-a determinat pe M., funcționar aflat în subordinea sa, să întocmească în cadrul procedurii de achiziție înscrisuri cu un conținut nereal, respectiv Caiet de sarcini 27.10.2010, Anexa B - consum de energie electrică 27.10.2010, Hotărâre de adjudecare 27.10.2010, Proces-verbal ședință de deschidere 27.10.2010, Anexa B - consum de energie 03.11.2010, Hotărâre de adjudecare 03.11.2010, Proces-verbal ședință de deschidere 03.11.2010, Caiet de sarcini 03.11.2010, Memoriu 28.10.2010, Memoriu 21.10.2010,

ambele cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

- A. - administrator al S.C. "N."S.R.L., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de mărturie mincinoasă, prev. de art. 273 alin. (1) din C. pen., constând în aceea că, fiind audiat ca martor în prezenta cauză după începerea urmăririi penale, a făcut afirmații mincinoase și nu a spus tot ceea ce știe în legătură cu împrejurările în care a transmis oferte de participare la licitația de închiriere a spațiilor, acesta ascunzând motivul real al simulacrului de ofertare făcut, respectiv crearea aparențelor unei proceduri deschise, transparente și competitive.

În fapt, prin actul de sesizare, s-a reținut că inculpatul B. - fost director general al Aeroportului Internațional "Traian Vuia" Timișoara, în baza unei rezoluții infracționale unice, a participat la luarea deciziei și apoi a aprobat toate fazele unei proceduri frauduloase de selectare a unui agent economic care să închirieze spații aflate în incinta aeroportului.

Societatea comercială favorizată era controlată, în fapt, de numiții I. augustin Florin și J., persoane cu care inculpatul B. s-a aflat în raporturi comerciale. Formal, cei în cauză vizau închirierea spațiilor către S.C.H., firmă la care era asociat și administrator martorul O., partener de afaceri cu I. augustin Florin și cu fiica lui J., K.. De asemenea, fostul director al A.I.T., B., se află în raporturi comerciale cu I. augustin Florin și K., cei trei fiind asociați, prin intermediul altei societăți comerciale, la S.C. "L." S.R.L. Timișoara.

În acest context, inculpatul C., fost director comercial al A.I.T. la acel moment, acționând concordant cu directorul B., a pus în aplicare înțelegerea realizată cu acesta din urmă, în sensul determinării foștilor chiriași să renunțe integral ori măcar parțial la spațiile închiriate anterior, precum și în vicierea procedurilor de atribuire a spațiilor comerciale către societatea comercială controlată prin interpuși de către I. și J..

În acest sens, directorul comercial C., fiind desemnat președinte al celor două comisii de organizare a licitațiilor, pentru închirierea spațiilor comerciale din incinta aeroportului, a conceput și dispus unui alt funcționar, ce nu cunoștea adevărata stare de fapt, redactarea unor acte ce reflectau în mod nereal respectarea procedurilor legale, pentru ca, în eventualitatea unui control ulterior, să nu se mai poată constata că licitațiile din datele de 27.10.2010 și 03.11.2010 au fost denaturate, în sensul asigurării adjudecării contractelor de închiriere de către firma controlată de I. augustin Florin și J., concomitent cu împiedicarea participării altor societăți interesate, competiția economică, fiind astfel imposibilă, iar depunerea altor două oferte, având un caracter strict formal, fără intenția reală a licitării.

Prin activitățile infracționale derulate de către inculpații B. și C., cu concursul direct al persoanelor ce controlau în fapt societatea comercială ce a fost declarată abuziv ca și câștigătoare a licitației trucate, s-a produs Aeroportului Internațional "Traian Vuia" Timișoara un prejudiciu în cuantum de 239.570,3 RON, reparat în cursul urmăririi penale.

Astfel, din conținutul denunțului formulat de către martorul O., precum și a declarației acestuia rezultă că era asociat în S.C."P." S.R.L. împreună cu I. augustin Florin și J., acesta din urmă fiind un asociat ocult, calitatea formală de societar având-o fiica sa K..

Societatea comercială a fost înființată de către martorul O. și un partener german și desfășura, în principal, activități în domeniul alimentației publice, având deschise mai multe puncte de lucru cu specific pizzerie în mun. Timișoara. Asocierea numiților I. și J. cu martorul O. s-a produs ulterior, având în vedere relațiile apropiate existente între aceștia.

Conform declarațiilor martorului O., acesta se cunoștea cu I. de foarte mulți ani, relația între aceștia fiind una de prietenie. I. i-a relatat martorului O. că J. este o persoană pe care se bazează în mod deosebit în cariera sa politică, propunându-i martorului O. să-l coopteze și pe J. în cadrul societății comerciale, sugerând că prin aceasta s-ar crea noi oportunități. Tot I. i-a spus martorului O. că formal în societatea comercială va fi cooptată ca asociat fiica lui J., K., deoarece J. nu voia să fie asociat în nume propriu, ci voia o asociere discretă, având în vedere poziția deținută în cadrul Consiliului Județean Timiș și calitatea de președinte al Organizației Județene a Q.. Astfel, a avut loc o întâlnire între cei trei, ocazie cu care au decis că și J. va deveni asociat cu primii doi, însă doar ca realitate faptică, fără ca J. sau fiica acestuia să contribuie financiar corespunzător procentului de părți sociale cesionate, pentru investițiile deja efectuate și patrimoniul existent, asocierea lui J. fiind doar la beneficii, nu și la cheltuieli. Potrivit relatărilor martorului O., I. a insistat cu privire la asocierea în firmă și a lui J. care "prin prezența lui în firmă asigură protecția", aspect ce ulterior i-a fost confirmat martorului O. și de către J. în mod explicit, cu toate că martorul nu a înțeles de ce ar avea nevoie de o astfel de "protecție", câtă vreme nu au desfășurat activități ilicite care să necesite intervenții ilegitime ale numiților I. sau J..

Potrivit precizărilor martorului O., în cursul verii anului 2010, fără a se putea preciza data, a avut o discuție cu I., căruia i-a relatat că, potrivit unor zvonuri, firma care administra cafenele "R." în mun. Timișoara, respectiv S.C. "S." S.R.L., urma să intre în insolvență, astfel încât l-a întrebat pe I. dacă ar fi de acord ca firma lor să preia unul dintre spațiile ce urmau a fi eliberate în acest context, fără a se referi în acel moment la vreo locație anume. Ca urmare a acestei propuneri a martorului O., numitul I. i-a propus martorului, ca variantă optimă în viziunea sa, preluarea spațiului din incinta Aeroportului Internațional Timișoara în care a funcționat cafeneaua "R.", afirmând că, prin influența pe care el și J. o aveau asupra conducerii aeroportului ar putea "rezolva" închirierea acelui spațiu.

Pentru a verifica dacă această variantă ar putea avea eficiență economică, la indicațiile lui I., martorul O. s-a deplasat în incinta aeroportului, însoțit de arhitectul T., cei doi efectuând măsurători, pe baza cărora arhitectul a și realizat o primă schiță a spațiului.

La prima întâlnire pe care martorul O. a avut-o cu I., după vizita la aeroport, i-a relatat acestuia din urmă că avea dubii cu privire la fezabilitatea unei investiții în acel spațiu și cu privire la rentabilitatea în ansamblu a derulării unei afaceri în acea locație după închirierea spațiului de la A.I.T., însă I., care călătorea foarte des cu avionul, a insistat că, din punctul său de vedere, afacerea putea avea un mare potențial, cu atât mai mult cu cât deja știa că valoarea chiriei lunare nu va depăși suma de 3.500 de euro, ceea ce dovedea că în paralel el și J. primiseră deja de la inculpatul B. "oferta" de preț, suma fiind foarte apropiată de cea care ulterior a și fost menționată în contractul de închiriere.

Pentru preluarea spațiului comercial situat în incinta Aeroportului Internațional Timișoara martorul O. a propus numiților I. și J. să folosească societatea comercială în care erau asociați, respectiv S.C. "P."S.R.L., însă cei doi inculpați nu au fost de acord, propunându-i martorului să interpună S.C."H." S.R.L. Timișoara, societate în care aveau calitate de asociați martorul O., sora sa, respectiv fratele martorului, firma neavând în acel moment activitate.

Ca urmare a indicațiilor primite de martorul O. de la I., pentru a masca eventualele conexiuni cu legăturile de afaceri ale numiților I. și J. cu inculpatul B., martorul a cesionat totalitatea părților sociale din S.C."H." S.R.L. Timișoara către două persoane indicate de către I., respectiv către martorii U. și V., societatea modificându-și în acel moment și denumirea, ulterior devenind în 29.09.2010 S.C."H." S.R.L. Desemnarea acestor persoane a avut în vedere faptul că U. este verișorul lui I., iar V. era angajată a firmei martorului O., cele două persoane fiind de încredere, deși nu au exercitat nicin fel de activități în administrarea societății comerciale în care au devenit asociați.

În perioada în care se pregătea preluarea spațiului din aeroport martorul O. a fost acuzat de către J., atât direct, cât și prin intermediul lui I., că și-ar fi însușit sume de bani din S.C. "P."S.R.L., iar în cadrul discuțiilor purtate cu numiții J. și I. i s-a transmis că nu mai are ce căuta în incinta Aeroportului Internațional Timișoara și că nici nu va mai fi asociat în cadrul societății comerciale ce urma a desfășura activitatea în incinta aeroportului, concomitent transmițându-i-se diverse amenințări, cu scopul de a-l intimida și a-l determina să nu mai emită niciun fel de pretenție financiară odată cu ieșirea din societatea comercială, astfel că martorul O. nu a mai fost implicat în niciun fel în demersurile întreprinse pentru preluarea spațiilor comerciale din incinta A.I.T.

În vederea punerii în aplicare a planului conceput de numiții I. și J. pentru preluarea agresivă și ilegală a spațiilor comerciale din incinta Aeroportului Internațional Timișoara, începând cu luna august 2010, între cei doi și inculpatul B. au fost purtate numeroase discuții pentru punerea la cale a tuturor detaliilor planului pe care îl puneau în practică referitor la acele spații comerciale.

Astfel, prin contractul nr. x din 02.05.2007 încheiat între A.I.T. și S.C. "W." S.R.L. Dumbrăvița pe o perioadă de 3 ani, au fost închiriate patru spații comerciale situate în incinta aeroportului. Firma "W." S.R.L. este deținută de X., nora lui Y., la acea dată secretar de stat pentru politica de apărare și planificare în Ministerul Apărării Naționale.

Deoarece în luna mai 2010 s-a împlinit termenul de trei ani prevăzut în contract, în urma înțelegerii dintre I. augustin Florin, J. și inculpatul B., cel din urmă, în calitate de director general al A.I.T., a decis să nu mai prelungească durata de valabilitate a contractului, notificând firma în cauză în acest sens, în scopul atribuirii spațiilor către S.C.H. S.R.L.

De asemenea, directorul A.I.T., B., se află în raporturi comerciale cu I. augustin Florin și K., cei trei fiind asociați la S.C. "L." S.R.L. Timișoara.

Ca urmare a deciziei de a nu prelungi contractul de închiriere cu S.C." W." S.R.L., directorul A.I.T. a fost contactat în repetate rânduri de Y., care a exercitat presiuni asupra sa pentru păstrarea spațiilor de către firma nurorii sale.

Pentru că martorul Y. nu a fost de acord ca firma familiei sale să fie prejudiciată prin îndepărtarea din spațiile A.I.T., acesta a continuat să facă demersuri și să poarte "negocieri" pentru găsirea unei soluții, apelând direct la cel mai influent și mai autoritar dintre inculpați, respectiv la numitul J., despre care știa că are puterea de a decide și în numele lui I. și al inculpatului B..

În vederea punerii în aplicare a celor stabilite cu numiții J. și I., inculpatul B. a demarat activitățile concrete vizând procedura închirierii spațiilor comerciale situate în incinta Aeroportului Internațional "Traian Vuia" Timișoara, însă, pentru a se asigura că nu se vor petrece "accidente" în perioada derulării acestor proceduri, respectiv că nu se va prezenta și nu își va adjudeca contractele de închiriere o altă societate comercială decât cea controlată de către coinculpați, directorul A.I.T. s-a îngrijit personal de organizarea unui simulacru de licitație, păstrând un caracter formal al acestor demersuri, însă având deplinul sprijin și al inculpatului C., procedura a fost profund viciată.

Inculpatul B., în baza unei rezoluții infracționale unice, a participat la luarea deciziei și apoi a aprobat toate fazele unei proceduri frauduloase de selectare a unui agent economic care să închirieze spații aflate în incinta aeroportului. Societatea comercială favorizată era controlată, în fapt, de către inculpații I. augustin Florin și J., persoane cu care inculpatul B. s-a aflat în raporturi comerciale. Formal, cei în cauză vizau închirierea spațiilor către S.C.H., firmă la care era asociat și administrator martorul O., partener de afaceri cu I. augustin Florin și cu fiica lui J., K.. De asemenea, fostul director al A.I.T., B.,se afla în raporturi comerciale cu I. augustin Florin și K., cei trei fiind asociați la S.C. "L." S.R.L. Timișoara. Mai exact, inculpatul B., împreună cu soția sa Z., începând din anul 2002 sunt asociați la S.C. "AA."S.R.L. Timișoara, la data faptelor ce formează obiectul prezentei cauze inculpatul B. îndeplinind și calitatea de administrator al acestei societăți comerciale. Prin mențiunea nr. 22.838/06.05.2010 societatea comercială "AA." S.R.L., reprezentată de inculpatul B., a fost cooptată ca asociat în S.C. "L." S.R.L. Timișoara, unde a dobândit calitatea de asociat, alături de I. augustin Florin și K., împreună cu încă o persoană fizică și o persoană juridică. Edificator pentru relația personală strânsă între inculpatul B. și I. augustin Florin, este faptul că după un an de la săvârșirea infracțiunilor ce fac obiectul prezentei cauze, respectiv în data de 09.12.2011, inculpatul B., prin S.C. "AA." S.R.L., și-a cesionat în totalitate părțile sociale deținute în cadrul S.C. "L."S.R.L., în favoarea numitului I. augustin Florin.

Potrivit normelor aplicabile, pentru închirierea spațiilor de către Societatea Națională Aeroportul Internațional Timișoara - "Traian Vuia" S.A. a fost elaborat "Regulamentul privind încheierea contractelor de închiriere spațiu în cadrul S.N. Aeroportul Internațional Timișoara Traian Vuia S.A.", înregistrat sub numărul x/23.11.2006 și aprobat de Consiliul de administrație al S.N. Aeroportul Internațional Timișoara - "Traian Vuia" S.A. prin Hotărârea nr. 95/28.11.2006.

Principala prevedere din acest Regulament este aceea că spațiile destinate altor activități decât cele de aviație sau legate de activitatea de aviație, se atribuie spre închiriere ca urmare organizării de licitație deschisă sau cu strigare.

Prin elaborarea "Regulamentului privind încheierea contractelor de închiriere spațiu în cadrul S.N. Aeroport Internațional Timișoara "Traian Vuia" S.A., autoritatea contractantă S.N. Aeroportul Internațional Timișoara "Traian Vuia" S.A. și-a însușit prevederile înscrise în O.U.G. nr. 34/2006, privind modul de atribuire a contractelor de achiziții publice, asumându-și respectarea și aplicarea acelorași proceduri de atribuire și în cazul atribuirii contractelor de închiriere.

Potrivit adresei nr. x din 28.08.2007 emisă de Direcția Generală de Investiții, Achiziții și Concesiuni din cadrul Ministerului Transporturilor în scopul clarificării aspectelor legate de încheierea contractelor de închiriere/asociere/concesiune, "încheierea de noi contracte se va face pe principii de transparență, cu respectarea legislației în vigoare, doar prin proceduri de licitație".

Potrivit site-ului http://www.x.ro/, la sfârșitul anului 2008 Comisia Europeană a dat publicității Lista Autorităților Contractante, iar printre autoritățile contractante din România se regăsește în cuprinsul listei, conform anexei L ca și autoritate contractantă și Societatea Națională "Aeroportul Internațional Timișoara-Traian Vuia"-SA.

Dispozițiile legale și regulamentare mai sus prezentate constituiau cadrul normativ ce trebuia respectat de către inculpatul B., respectiv de către inculpatul C., care însă, în urma determinării lor de către numiții J. și I., au acționat concordant pentru asigurarea atribuirii contractelor de închiriere firmei controlate de către inculpații instigatori, sub aparența fragilă a respectării cadrului legal.

a. Concret, prin decizia nr. 914/25.10.2010 directorul general al A.I.T., inculpatul B. a constituit Comisia de deschidere și analiză a ofertelor pentru atribuirea contractului de închiriere cu destinația servicii alimentație publică, conform competențelor acordate prin Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 17/11.01.2010, ordin prin care inculpatul B. a fost numit director general al A.I.T. Comisia avea în componență pe inculpatul C. - președinte și martorii M. și BB. - membrii, iar ca membru de rezervă martorul CC..

În aceeași perioadă inculpatul B., în calitatea sa de director general al A.I.T., a aprobat caietul de sarcini pentru închirierea unor spații destinate activității de alimentație publică, fără a se putea stabili data întocmirii și aprobării acestuia, deoarece nu s-a făcut mențiunea datei în cuprinsul său. Se stabilește prin acest caiet de sarcini ca dată a desfășurării procedurii data de 27.10.2010, precum și faptul că anunțul de publicitate se va publica cu minim 5 zile anterior datei de desfășurare, contrar Regulamentului, care prevedea un termen minim de 15 zile.

Din examinarea conținutului Caietului de sarcini, rezultă că din chiar momentul conceperii și elaborării sale, inculpatul B. a urmărit doar interesele financiare personale ale apropiaților săi, numiții J. și I., la instigarea cărora acționa și a nesocotit flagrant dispozițiile legale și regulamentare imperative. Astfel, deși procedura a debutat în data de 25.10.2010, când inculpatul a emis actul primar, respectiv decizia nr. 914 de numire a membrilor Comisiei, potrivit caietului de sarcini, data pentru examinarea ofertelor a fost stabilită ca fiind 27.10.2010 ceea ce presupunea că, respectând termenul minim pentru publicarea anunțului public, publicarea să se fi făcut cu 3 zile anterior numirii comisiei, iar dacă ar fi fost respectat termenul minim de 15 zile, potrivit Regulamentului, anunțul ar fi trebuit să apară în presă cu 13 zile anterior emiterii deciziei de numire a Comisiei și de declanșare a procedurii. Din cele de mai sus rezultă fără echivoc disprețul inculpatului B. pentru normele legale pe care trebuia să le respecte, acesta redactând ori dispunând să se redacteze documente ale procedurii de licitație doar pentru păstrarea unor minime aparențe de legalitate, în realitate, însă neurmărind decât fraudarea acestor norme legale și regulamentare pentru a se asigura de succesul acțiunii sale în favoarea coinculpaților.

O altă prevedere din caietul de sarcini ce contravine unor dispoziții imperative este prețul de 30 euro/mp (Capitolul 7, Oferta tehnică și financiară), prețul contravenind celui stabilit prin Hotărârea C.A. nr. 28/2005, care aprobat grila pentru stabilirea prețurilor de pornire la închirierea de spații în incinta A.I.T., prin această hotărâre a C.A. stabilindu-se prețul minim de 50 euro/mp.

Comisia constituită potrivit deciziei nr. 914/25.10.2010 a directorului general B., a dispus publicarea unui anunț în presă cu privire la organizarea procedurilor de închiriere a unor spații comerciale cu destinația "prestarea de servicii de alimentație publică=80 m.p." în incinta A.I.T., anunț ce a și apărut în ziua următoare, respectiv în data de 26.10.2010 în publicația "DD.", deși în Regulament este prevăzut că anunțul pentru licitație se publică cu minim 15 zile înainte de data limită stabilită pentru depunerea ofertei, în cotidiene de largă circulație. În caietul de sarcini a fost prevăzut, contrar Regulamentului, că anunțul se face cu 5 zile înainte de data limită pentru depunerea ofertei. Licitația a avut loc în ziua următoare, respectiv în data de 27.10.2014.

Deși, până în acest moment, deja fuseseră încălcate dispoziții regulamentare exprese, referitoare la transparența procedurii și termenul limită ce privește publicarea anunțului în presă, în ziua imediat următoare apariției anunțului într-o obscură publicație din Timișoara, respectiv în data de 27.10.2010 s-a desfășurat licitația, întocmindu-se "Procesul-verbal ședință de deschidere", înregistrat sub nr. x/27.10.2010.

S-a consemnat în cuprinsul acestui proces-verbal că s-ar fi depus trei oferte emise de trei agenți economici distincți, respectiv S.C. "EE." S.R.L., S.C. "N." S.R.L. și S.C. "H." S.R.L., consemnându-se în mod nereal și orele la care ar fi fost depuse aceste oferte, în realitate însă doar ultima din aceste societăți comerciale depunând o ofertă. De asemenea, în cuprinsul aceluiași proces-verbal se mai consemnează în mod nereal că ofertele ce ar fi fost depuse de cele trei societăți comerciale ar fi fost însoțite de întreaga documentație ce era obligatorie, potrivit Regulamentului și a Caietului de sarcini, în realitate însă astfel de documente nu au fost depuse, nici chiar de unica societate comercială ce a întocmit o ofertă scrisă. Prin Hotărârea de adjudecare înregistrată sub nr. x/27.10.2010, semnată de președintele comisiei, inculpatul C. și de membrii M. și BB., câștigătorul licitației a fost declarat firma "H."S.R.L. Ca documentație ce ar fi fost depusă de cei trei ofertanți menționată în procesul-verbal de deschidere a licitației nu se găsesc decât formulare necompletate a cererii de înscriere la licitație, informații generale privind candidatul/ofertant, capacitatea financiară a ofertantului și comunicările către cei trei ofertanți redactate, fără însă a se prezenta și dovada comunicării. Comunicările au fost semnate de către directorul general B..

Prin rechizitoriu s-a mai reținut că simulacrul de procedură, orchestrat direct de către inculpatul C., în sprijinul inculpatului B., a ajuns până în punctul în care inculpatul Mezin a consemnat, atât în procesul-verbal de deschidere a ofertelor, cât și în hotărârea de adjudecare, împrejurarea nereală că s-ar fi examinat oferte financiare concrete din partea celor trei pretinși participanți, menționându-se suma de 32 euro/mp, ce ar fi fost oferită de către S.C. "EE." S.R.L., suma de 35 euro/mp, ce ar fi fost oferită de către S.C. "N." S.R.L., iar S.C. "H." S.R.L. ar fi oferit suma de 40 euro/mp. În realitate însă niciuna din aceste firme nu a ofertat vreun preț. Hotărârea de adjudecare a fost aprobată și de către directorul general al A.I.T., inculpatul B..

Urmare a vicierii procedurii, a fost încheiat contractul nr. x/01.11.2010, prin care A.I.T. a închiriat suprafața de 80 mp către S.C. "H." S.R.L. situată în zona publică a aerogării, Plecări interne, pentru suma de 40 euro/mp/lună, totalizând 3.200 euro/lună, referitor la aceste prețuri, potrivit art. 4, pct. 4.1 din contract, "prezentele tarife/mp nu includ TVA". Contractul a fost semnat inclusiv de inculpații B. și C..

b. Similar au procedat inculpații B. și C. și în privința închirierii suprafețelor de 5 mp și 4 mp, situate în incinta A.I.T., etaj Plecări externe, Securizat (S1), respectiv parter Plecări externe, Securizat (S2).

Referitor la aceste două spații, în data de 28.10.2010 se întocmește de către Direcția Comercială, la inițierea directorului comercial, inculpatul C., memoriul cu nr. 11.166, memoriu prin care se propunea demararea procedurii de închiriere prin licitație publică deschisă, respectiv publicarea unui anunț. De menționat că aceste două spații sunt cele la care se referea inculpatul B. în convorbirea telefonică din data de 08.10.2010, despre care arăta că ar putea fi ocupate chiar în acea perioadă, fără a mai aștepta parcurgerea procedurilor legale, ceea ce dovedește că inițierea acestui memoriu de către inculpatul C. avea doar un rol formal, de creare a aparențelor respectării normelor incidente. Anterior aceste spații comerciale au fost folosite de cafeneaua deținută de către nora martorului Y., martora X..

Memoriul a fost aprobat de directorul A.I.T., inculpatul B., astfel că acesta a emis Decizia nr. 919/28.10.2010, prin care a fost numită o nouă comisie, compusă din președinte C. și membrii FF. și BB., martor rezervă CC..

Nici caietul de sarcini întocmit pentru licitarea închirierii acestor spații comerciale nu a fost datat, fiind semnat din partea comisiei numite doar de președintele acesteia, inculpatul C., iar inculpatul B. l-a aprobat. Clauzele acestui caiet de sarcini sunt absolut identice cu cele din primul caiet, conținând aceleași încălcări ale Regulamentului, precum și tariful minim de 30 euro/mp/lună, contravenind hotărârii C.A. nr. 28/2005.

Și de această dată, deși procedura a debutat în data de 28.10.2010, când inculpatul a emis actul primar, respectiv decizia nr. 919 de numire a membrilor Comisiei, potrivit caietului de sarcini, data pentru examinarea ofertelor a fost stabilită ca fiind 03.11.2010, ceea ce presupunea că, respectând termenul minim pentru publicarea anunțului public, publicarea să se fi făcut cu 3 zile anterior numirii comisiei, iar dacă ar fi fost respectat termenul minim de 15 zile, potrivit Regulamentului, anunțul ar fi trebuit să apară în presă cu 13 zile anterior emiterii deciziei de numire a Comisiei și de declanșare a procedurii. Din cele de mai sus rezultă fără echivoc că inculpatul B., de conivență și acționând coordonat cu inculpatul C., și-a asumat nesocotirea deliberată a normelor legale pe care trebuia să le respecte, acesta redactând ori dispunând să se redacteze documente ale procedurii de licitație doar pentru păstrarea unor minime aparențe de legalitate, în realitate însă neurmărind decât fraudarea acestor norme legale și regulamentare pentru a se asigura de succesul acțiunii sale în favoarea coinculpaților.

Ulterior constituirii, comisia numită a procedat la publicarea anunțului privind organizarea licitației, și de această dată procedura desfășurându-se a doua zi după publicarea anunțului, respectiv în data de 03.11.2010, după ce anunțul fusese publicat în data de 02.11.2010 în publicația "DD.".

În data de 03.11.2010 s-a desfășurat licitația, întocmindu-se "Procesul-verbal ședință de deschidere", înregistrat sub nr. x/03.11.2010, care a fost semnat doar de către președintele comisiei, inculpatul C., în absența celorlalți doi membri ai comisiei.

Și în cuprinsul acestui proces-verbal s-a consemnat în mod nereal că s-ar fi depus trei oferte emise de trei agenți economici distincți, respectiv S.C. "EE." S.R.L., S.C. "N." S.R.L. și S.C."H." S.R.L., consemnându-se în mod nereal și orele la care ar fi fost depuse aceste oferte, în realitate însă niciuna din aceste societăți comerciale nu a formulat o ofertă, nici măcar S.C. "H." S.R.L. În conținutul aceluiași proces-verbal se mai consemnează în mod nereal că ofertele ce ar fi fost depuse de cele trei societăți comerciale ar fi fost însoțite de întreaga documentație ce era obligatorie, potrivit Regulamentului și a Caietului de sarcini, în realitate,însă, astfel de documente nu au fost depuse.

Prin Hotărârea de adjudecare înregistrată sub nr. x/03.11.2010, semnată doar de președintele comisiei, inculpatul C., fără ca membrii BB. și FF. să fi semnat acest proces-verbal, câștigătorul licitației a fost declarat firma "H."S.R.L. Ca documentație ce ar fi fost depusă de cei trei ofertanți menționată în procesul-verbal de deschidere a licitației nu se găsesc decât formulare necompletate a cererii de înscriere la licitație, informații generale privind candidatul/ofertant, capacitatea financiară a ofertantului și comunicările către cei trei ofertanți redactate, fără însă a se prezenta și dovada comunicării. Comunicările au fost semnate de către directorul general B..

Încălcarea normelor de procedură, respectiv a Regulamentului, a hotărârii C.A. nr. 28/2005 și a Caietului de sarcini de către inculpatul C., în sprijinul inculpatului B., a ajuns până în punctul în care inculpatul Mezin a consemnat, atât în procesul-verbal de deschidere a ofertelor, cât și în hotărârea de adjudecare, împrejurarea nereală că s-ar fi examinat oferte financiare concrete din partea celor trei pretinși participanți. Concret, s-a menționat suma de 37 euro/mp/lună pentru fiecare din cele două spații, ce ar fi fost oferită de către S.C. "EE." S.R.L.; sumele de 35 euro/mp/lună pentru S1 și 37 euro/mp/lună pentru S2, ce ar fi fost oferite de către S.C. "N." S.R.L., iar S.C. "H." S.R.L. ar fi oferit suma de 40 euro/mp/lună pentru ambele spații. În realitate însă niciuna din aceste firme nu a ofertat vreun preț. Hotărârea de adjudecare a fost aprobată și de către directorul general al A.I.T., inculpatul B..

După emiterea hotărârii de adjudecare nr. 11.201/03.11.2010 a spațiilor S1 și S2 a fost încheiat contractul de închiriere nr. 11.206/03.11.2010 între A.I.T. și S.C. "H." S.R.L., pentru suma de 40 euro/mp/lună, contract ce a fost semnat și de către inculpații B. și C..

Prin activitățile sale de determinare a unui funcționar din subordine, respectiv M., în vederea vicierii procedurilor de achiziții publice, inculpatul C. a contribuit la întocmirea unor documente false ce au stat la baza încheierii contractelor de închiriere a spațiilor comerciale din incinta A.I.T., cele zece înscrisuri false, acte materiale ale infracțiunii de participație improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată, fiind: Caiet de sarcini 27.10.2010, Anexa B - consum de energie electrică 27.10.2010, Hotărâre de adjudecare 27.10.2010, proces-verbal ședință de deschidere 27.10.2010, Anexa B - consum de energie 03.11.2010, Hotărâre de adjudecare 03.11.2010, proces-verbal ședință de deschidere 03.11.2010, Caiet de sarcini 03.11.2010, Memoriu 28.10.2010, Memoriu 21.10.2010 .

În aceeași ordine de idei, a probării preocupărilor inculpaților B. și C. în a înscena proceduri aparent legale de desfășurare a licitațiilor pentru închirierea spațiilor comerciale este și conținutul convorbirii telefonice purtate la data de 03.11.2010, ziua atribuirii ultimului contract de închiriere. Această convorbire telefonică este edificatoare sub aspectul vicierii voite a procedurii, în scopul atribuirii contractelor de închiriere către societatea comercială controlată în fapt de către superiorii inculpatului B., numiții J. și I.. Astfel, după parcurgerea formală și în ritmul alert a doar câte două zile a procedurilor de anunț în presă, deschidere și evaluare a "ofertelor", adjudecare și semnare a contractelor, inculpatul C. a constatat că a fost superficial și i-a scăpat un "amănunt" esențial, respectiv lipsa a altor două oferte, în afara celor pe care ar fi trebuit să le aibă deja din partea S.C. "H."S.R.L., informându-l de urgență și pe directorul general, inculpatul B., pentru ca acesta să încerce să remedieze, retroactiv, problema, astfel încât din dosarele de achiziție publică să nu lipsească documente esențiale și să nu poată fi trași la răspundere pentru denaturarea evidentă a proceselor de achiziții publice.

Având cunoștință de această problemă de la inculpatul C. și la solicitarea acestuia, directorul general B. l-a contactat telefonic pe martorul O., fost asociat al numiților J. și I.. Inculpatul B. i-a spus explicit martorului O.:"Uite, povesteam aici cu colegul Marius (referindu-se la inculpatul C. - s.n.) și pentru contractele de închiriere mai îmi trebuie…știi că participă mai mulți la licitație […]" iar la întrebarea ce vădea nedumerire a martorului O. cu privire la participarea și a altor firme, inculpatul B. a confirmat, dând martorului de înțeles că, în realitate nu au participat alte firme, dar se ferea să se expună și mai mult în cadrul unei convorbiri telefonice. Cu toate acestea, în continuare inculpatul B. a fost nevoit să intre în mai multe detalii, pentru a fi sigur că martorul a înțeles și va transmite administratorului S.C. "H."S.R.L., martorul U., să aducă încă două oferte de la alte două societăți comerciale. Astfel, inculpatul B. a continuat discuția spunând:

"Da, da și trebuie ofertele […] Știi, să nu uiți să-i spui la U. (referindu-se la U. - s.n.)".

Ca urmare a acestei convorbiri telefonice au fost furnizate denumirile celor două societăți comerciale (S.C. "EE."S.R.L și S.C. "N."S.R.L.), societăți comerciale ce au fost apoi menționate în cuprinsul proceselor-verbale de examinare a presupuselor "oferte" și în cuprinsul hotărârilor de adjudecare, în realitate, așa cum am arătat deja, cele două societăți comerciale neformulând oferte și neparticipând sub nicio formă la procedurile măsluite de închiriere a unor spații comerciale în incinta A.I.T.

Fiind audiat în calitate de martor în legătură cu aceste aspecte, inculpatul A., administrator al S.C. "N."S.R.L., a făcut afirmații nere