ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 384/2016

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 17 martie 2014 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu Primarul General al Municipiului București, sancționarea pârâtului pentru refuzul nejustificat de a aduce la îndeplinire Sentința civilă nr. 871 din 23 septembrie 1998 pronunțată de Curtea de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal.

Prin încheierea de ședință pronunțată în data de 3 iunie 2014, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal în baza art. 138 alin. (6) din noul C. proc. civ. a suspendat judecata acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Primarul General al Municipiului București, până la soluționarea recursului în dosarul nr. x/3/2013 al Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Împotriva încheierii menționate la pct. 2 a declarat recurs reclamantul A., care invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. C. proc. civ. a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii și admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, în sensul emiterii unui titlu executoriu pentru a pune în executare Sentința nr. 871 din 23 septembrie 1998 pronunțată de Curtea de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal.

În motivarea recursului a susținut că prin suspendarea cererii sale de chemare în judecată i-au fost încălcate toate drepturile prevăzute de lege și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Recursul fiind de competența Înaltei Curți, a fost urmată procedura de filtrare a recursului prevăzută de art. 493 din C. proc. civ., iar prin încheierea din Camera de Consiliu de la 20 octombrie 2015, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., completul de filtru a admis în principiu recursul și a fixat termen de judecată pe fond la data de 16 februarie 2016.

II. Considerentele Înaltei Curți

Analizând cererea de recurs, întemeiată pe motivele de casare prevăzut de art. 488 pct. 5 și 8 din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte o constată nefondată, apreciind că, în mod legal, prima instanță a dispus suspendarea cauzei până la soluționarea recursului în dosarul nr. x/3/2013 al Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Astfel, cu privire la motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 pct. 5 noul C. proc. civ., Înalta Curte constată că prin cererea adresată primei instanțe reclamantul A. a solicitat sancționarea pârâtului Primarul General al Municipiului București, pentru refuzul nejustificat de a aduce la îndeplinire Sentința civilă nr. 871 din 23 septembrie 1998 pronunțată de Curtea de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, acordarea de daune morale și acordarea de despăgubiri echivalente cu valoarea terenului la care avea dreptul.

Se constată că, în cauză, Curtea de Apel București a efectuat verificări în sistemul ECRIS potrivit dispozițiilor art. 95 alin. (11) din Regulamentul de Ordine Interioară a Instanțelor de judecată aprobat prin Hotărârea nr. 387/2005 conform căruia "Art. 95 - (1) În vederea repartizării pe complete și a stabilirii primului termen de judecată, dosarele nou-formate vor fi transmise persoanei desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor. (11) Persoana desemnată cu repartizarea aleatorie a cauzelor, primind dosarul, verifică în sistemul ECRIS dacă există alte dosare formate ca urmare a unei cereri formulate de aceleași persoane, împotriva acelorași persoane și având același obiect, întocmește un referat în care menționează rezultatul verificării și îl atașează la dosarul nou-format."

În urma verificărilor efectuate a rezultat faptul că pe numele reclamantului A. există un număr de 10 dosare, dintre care dosarul nr. x/3/2013 aflat în recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție ce privește aceeași cauză, are același obiect și se judecă între aceleași părți.

Potrivit art. 138 alin. (1) C. proc. civ. nimeni nu poate fi chemat în judecată pentru aceeași cauză, același obiect și de aceeași parte, înaintea mai multor instanțe competente sau chiar înaintea aceleiași instanțe, prin cereri distincte, iar potrivit alin. (6) "Când unul dintre procese se judecă în recurs, iar celălalt înaintea instanțelor de fond, acestea din urmă sunt obligate să suspende judecata până la soluționarea recursului".

În acest context în mod legal și temeinic, pentru a nu fi încălcate drepturile părților, instanța de fond a aplicat prevederile art. 138 alin. (6) din C. proc. civ., dispunând suspendarea cauzei până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/3/2013.

Cu privire la motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 pct. 8 Noul C. proc. civ., Înalta Curte constată că, suspendând judecata, prima instanță nu a aplicat norme de drept material, astfel încât acest motiv de recurs nu este incident în cauză.

Pentru considerentele expuse, nefiind incidente motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va dispune respingerea recursului declarat de reclamantul A. ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din 3 iunie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 februarie 2016.

Procesat de GGC - MM