ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3333/2018

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție, la data de 17.09.2018, conform datei aflată pe plicul de corespondență atașat la dosar, reclamantul A. pentru B. a solicitat desființarea rezoluțiilor emise de Inspecția Judiciară nr. x/IJ/611/DSCR/2018 și nr. x/IJ/618/DSCR/2018.

În conformitate cu dispozițiile art. 132 alin. (1) din C. proc. civ. "când în fața instanței de judecată se pune în discuție competența acesteia, din oficiu sau la cererea părților, ea este obligată să stabilească instanța judecătorească competentă ori, dacă este cazul, un alt organ cu activitate jurisdicțională competent", iar potrivit dispozițiilor art. 129 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ. "necompetența este de ordine publică în cazul încălcării competenței materiale, când procesul este de competența unei instanțe de alt grad".

În primul rând se impune a se arăta că, prin cererea dedusă judecății reclamantul A. pentru B. a solicitat desființarea rezoluțiilor emise de Inspecția Judiciară nr. x/IJ/611/DSCR/2018 și nr. x/IJ/618/DSCR/2018.

Având în vedere obiectul cererii pendinte Înalta Curte constată incidența dispozițiilor art. 47 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 potrivit cărora:

"(1) În cazul în care sesizarea s-a făcut potrivit art. 45 alin. (2), inspectorul judiciar poate dispune, prin rezoluție scrisă și motivată:

a) admiterea sesizării, prin exercitarea acțiunii disciplinare și sesizarea secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii;

b) clasarea sesizării, în cazul în care aceasta nu este semnată, nu conține datele de identificare ale autorului sau indicii cu privire la identificarea situației de fapt care a determinat sesizarea, precum și în cazul prevăzut la art. 45 alin. (4) lit. b); rezoluția de clasare este definitivă;

c) respingerea sesizării, în cazul în care se constată, în urma efectuării cercetării disciplinare, că nu sunt îndeplinite condițiile pentru exercitarea acțiunii.

(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. b), se poate face o nouă sesizare, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.

(3) Rezoluția inspectorului judiciar este supusă confirmării inspectorului-șef. Inspectorul-șef poate dispune completarea cercetării disciplinare de către inspectorul judiciar. Completarea se efectuează de către inspectorul judiciar în termen de cel mult 30 de zile de la data când a fost dispusă de către inspectorul-șef.

(4) Rezoluția inspectorului judiciar poate fi infirmată de inspectorul-șef, în scris și motivat, acesta putând dispune, prin rezoluție scrisă și motivată, una din soluțiile prevăzute la alin. (1) lit. a) sau c).

(5) Rezoluția de respingere a sesizării prevăzută la alin. (1) lit. c) și alin. (4) poate fi contestată de persoana care a formulat sesizarea la secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, în termen de 15 zile de la comunicare, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile.

Prin urmare, față de aceste dispoziții legale, se apreciază că indiferent de soluția dispusă prin rezoluție (clasarea, respectiv respingerea sesizării), curtea de apel este instanța competentă material să soluționeze contestația introdusă de persoana care a formulat sesizarea.

Se observă, că în cauză au fost contestate rezoluții emise ca urmare a contestațiilor administrative formulate de petent, împotriva unor soluții pronunțate anterior de autoritatea intimată.

Însă, împotriva acestora se aplică tot regulile de competență citate mai sus, urmând ca instanța competentă să se pronunțe și cu privire la solicitarea de conexare a cauzelor.

De asemenea, nu pot fi neglijate dispozițiile art. 97 din C. proc. civ. potrivit cărora Înalta Curte de Casație și Justiție judecă:

Prin urmare, din interpretarea dispozițiilor legale arătate mai sus rezultă că Înalta Curte de Casație și Justiție nu este competentă material să soluționeze cererea de chemare în judecată având ca obiect anularea rezoluțiilor emise de Inspecția Judiciară, acte emise de pârâtă ca răspuns la sesizările formulate de reclamant.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 132 alin. (1) coroborat cu art. art. 97 din C. proc. civ., Înalta Curte va trimite contestația formulată de A. spre competentă soluționare în primă instanță Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Declină competența de soluționare a contestației formulată de A. împotriva Rezoluției nr. x/IJ/611/DSCR/2018 și Rezoluției nr. x/IJ/618/DSCR/2018 în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 octombrie 2018.

Procesat de ED