Decizia nr. 694/2019 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 1654/2014 a Curții de Apel București

Circumstanțele cauzei. Primul ciclu procesual 1.1. Prin cererea înregistrată, la data de 31 ianuarie 2014, pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta SC A. SA a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național al Audiovizualului, anularea Deciziei nr. 32 din 13 ianuarie 2014, prin care s-a dispus anularea sa cu amendă în cuantum de 20.000 RON pentru încălcarea art. 40 alin. (1) - (3) din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual, și exonerarea de la plata amenzii. Prin Sentința civilă nr. 1654 din 26 iunie 2014, Curtea de Apel București a admis cererea reclamantei și a anulat Decizia nr. 32/2014 emisă de CNA. 1.

Împotriva acestei sentințe, pârâtul Consiliul Național al Audiovizualului a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii și, rejudecând pe fond, respingerea cererii de chemare în judecată. Prin Decizia nr. 272 din 5 februarie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis recursul declarat de CNA, a casat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. 2. Hotărârea instanței de fond. Al doilea ciclu procesual În rejudecare după casare cu trimitere, Curtea de Apel București, prin Sentința civilă nr. 2737 din 26 septembrie 2016, a respins acțiunea reclamantei SC A. SA, ca nefondată.

Calea de atac exercitată Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs SC B. SA, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea Hotărârii nr. 2555 din 12 septembrie 2016 și, rejudecând pe fond, anularea Deciziei nr. 32 din 13 ianuarie 2014 și exonerarea de la plata amenzii de 20.000 RON.

Apărările intimatului-pârât Intimatul-pârât Consiliul Național al Audiovizualului a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca fiind introdus de o persoană fără calitate procesuală. A arătat că actul ce a făcut controlul de legalitate, Decizia nr. 32/2014, a fost aplicat SC A. SA, reclamantă în dosarul de fond, și nu SC B. SA.

Soluția instanței de recurs Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, excepția inadmisibilității recursului, conform art. 248 C. proc. civ., în condițiile art. 499 C. proc. civ. 5.1. Instanța de control judiciar constată că recursul a fost declarat de o persoană fără calitate procesuală în cauză. Conform art. 458 C. proc. civ., "Căile de atac pot fi exercitate numai de părțile aflate în proces care justifică un interes, în afară de cazul în care, potrivit legii, acest drept îl au și alte organe sau persoane.". Or, în cauză, reclamantă a fost SC A. SA, persoana juridică sancționată prin Decizia nr. 32/2014 emisă de Consiliul Național al Audiovizualului. Hotărârea de fond, ce face obiectul recursului, a fost pronunțată asupra acțiunii formulate de reclamanta SC A. SA. 5.2. Calea de atac ce face obiectul analizei instanței a fost declarată de SC B. SA, persoană juridică distinctă de reclamanta din prezenta cauză și care nu a participat la judecata cauzei în fața primei instanțe, neavând calitate procesuală activă. Conform art. 494 raportat la art. 478 C. proc. civ., în calea de atac nu se poate schimba cadrul procesual stabilit în fața primei instanțe. Prin urmare, în recurs pot avea calitatea de părți doar persoanele care au avut această calitate și în fața instanței de fond, calea de atac neputând fi promovată de o persoană care nu a avut calitate de parte în litigiul inițial. 5.3. Înalta Curte nu poate primi susținerile apărătorului recurentei SC B. SA că ar fi vorba despre o eroare materială cu privire la denumirea părții. Astfel, în cererea de recurs, au fost menționate datele de identificare ale societății recurentei, respectiv sediul din București, B-dul x, numărul de înregistrare în registrul comerțului J x, CUI x, și reprezentantul legal director general C. De asemenea, cererea a fost semnată de avocat pentru SC B. SA. În acțiunea introductivă de instanță, sediul reclamantei SC A. SA a fost menționat ca fiind în București, Șoseaua București-Ploiești, numărul de înregistrare în registrul comerțului J x, CUI x, și reprezentantul legal director general D. De asemenea, pe împuternicirea avocațială atașată recursului figurează SC B. SA, în calitate de client, și nu SC A. SA. Deci, nu este vorba despre o simplă eroare materială cu privire la denumirea societății recurente, pentru că recursul a fost formulat de o societate având date de identificare diferite. 5.4. Prin urmare, recursul fiind formulat de o altă societate decât cea are a introdus acțiunea, calea de atac urmează ca, în temeiul art. 458 C. proc. civ., să fie respinsă, ca inadmisibilă.