Decizia nr. 1473/2018 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal

Hotărârea supusă controlului judecătoresc Prin Hotârârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1317 din 19 decembrie 2017 s-a dispus: Art. l - Respingerea plângerilor prealabile formulate de domnii procurori A., B., C., D., E. și de doamna judecător F., candidați la concursul de promovare în funcții de execuție a judecătorilor și procurorilor. Art. 2 - S-a luat act de memoriile formulate de mai mulți candidați și s-a dispus sesizarea Comisiei nr. 2 în vederea modificării dispozițiilor Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului nr. 621/2006 modificată. Art. 3- Suplimentarea locurilor pentru promovarea pe loc pentru toți candidații care au obținut medii egale cu cea a ultimului candidat, (...). Art. 4- Respingerea redistribuirii diferenței de 4 locuri rămase neocupate la nivel de tribunal - drept comercial și drept financiar fiscal. Art. 5- Respingerea memoriilor privind suplimentarea formulate de către ceilalți candidați care nu au obținut medii egale cu cea a ultimului candidat declarat admis. Art. 6 - Aplicarea criteriilor de departajare prevăzute de Regulament, pentru candidații care au obținut medie egală cu cea a candidatului clasat pe ultimul loc la concursul de promovare efectivă. Art. 7 - Validarea rezultatelor finale ale concursului de promovare, efectivă și pe loc, a judecătorilor și procurorilor, conform Anexei nr. 1, parte integrantă din hotărâre.

Contestația formulată Împotriva acestei hotărâri, cu referire la validarea rezultatelor finale ale concursului de promovare, contestatorul G., cu gradul se procuror la parchetul de pe lângă tribunal, a formulat contestație, solicitând, în temeiul art. 28 alin. (1)' din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621/21.09.2006, invalidarea parțială a concursului pentru promovare în funcții de execuție a procurorilor pe loc și efectivă la parchetele de pe lângă curțile de apel, stabilirea baremului inițial de la întrebările 15 G1, 13 G2, 12 G3 și 18 G4 ca fiind cel legal, cu consecința stabilirii variantei corecte ca fiind cea aferentă exclusiv răspunsului A, înlăturarea variantei B la aceste întrebări ca fiind varianta corectă și obligarea Consiliului Superior al Magistraturii la recorectarea lucrărilor ținând cont exclusiv de răspunsul A la aceste întrebări, cu consecința republicării rezultatelor finale în funcție de cele dispuse mai sus, și obligarea intimatului CSM la recunoașterea gradului corespunzător parchetului de pe lângă curtea de apel în ipoteza în care, în urma recorectării, se încadrează în numărul locurilor alocate. În motivarea contestației, s-a arătat că în urma susținerii concursului a obținut nota 8,950, ultima notă cu care s-a promovat examenul fiind nota 9. A arătat că după soluționarea contestațiilor la barem a fost admisă o contestație la proba practică, în ciuda faptului că răspunsul era clar, fiind vorba de o speță publicată în anul 2016 pe site-ul ICCJ, la secțiunea decizii rezumate (având așadar caracter de recomandare) și contrar oricăror elemente obiective, s-a admis contestația la barem și s-a considerat că răspunsul corect ar putea fi și un altul, diametral opus celui din baremul inițial, deși un astfel de răspuns nu se regăsea în speța publicată pe site-ul ICCJ:www.scj.ro. Prin aceasta, a apreciat că rezultatele finale au fost în mod vădit viciate, întrucât a indicat răspunsul corect, conform deciziei ICCJ în timp ce alți candidați, care nu au indicat răspunsul corect, au beneficiat de același punctaj, prin admiterea contestației. În concret este vorba de întrebarea nr. 15 Gl, 13 G2, 12 G3 și 18 G4 care reprezintă o prezentare succintă a Deciziei ICCJ, secția penală nr. 554/RC din 19 decembrie 2016, publicată pe site-ul instanței supreme la secțiunea "decizii rezumate", soluția în barem fiind corespunzătoare răspunsului A, precizat inițial ca fiind cel corect. Cu toate acestea, a arătat că s-a admis contestația la barem și a fost considerat ca fiind corect și răspunsul B. A apreciat contestatorul că stabilirea ambelor răspunsuri ca fiind corecte nu se putea face decât prin încălcarea prevederilor art. 20 alin. (6) din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621/2006 rep. potrivit cărora "în situația în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect indicat în baremul inițial nu este singurul răspuns corect, punctajul corespunzător întrebării respective se acordă pentru oricare dintre cele două variante de răspuns ca fiind corecte prin baremul definitiv. In speță, în lipsa unor elemente obiective care să stea la baza aprecierii comisiei de soluționare a contestațiilor la barem, s-au încălcat dispozițiile art. 20 alin. (6) din Hotărârea CSM nr. 621/2006. Astfel sintagma "se apreciază" din art. 20 alin. (6) din Hotărârea CSM nr. 621/2006 nu poate fi interpretată decât cu sensul "se apreciază motivat", deoarece orice altă interpretare transformă decizia comisiei de contestație la barem într-o decizie absolută care nu mai poate fi cenzurată nici de CSM, nici de instanța de contencios administrativ. Lipsa motivării conduce la arbitrariu cu atât mai mult cu cât, în speța ce face obiectul judecății, există o altă soluție juridică stabilită de instanța supremă, care nu putea fi decât singura soluție ce putea fi admisă. Comisia de soluționare a contestațiilor nu putea să aprecieze că și un al doilea răspuns este corect, deoarece nu exista nici un fundament pentru a se ajunge la această concluzie. Decizia ICCJ, secția penală nr. 554/RC din 19 decembrie 2016, publicată pe site-ul instanței supreme la secțiunea "decizii relevante" este una relevantă, făcând parte din categoria deciziilor selectate ca fiind cele mai reprezentative pentru uniformizarea practicii judiciare. În ceea ce privește posibilitatea contestării deciziei comisiei de soluționare a contestației, s-a arătat că C.S.M îndeplinește, prin secțiile sale, rolul de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor, conform art. 44 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 rep., fiind așadar un organ cu atribuții jurisdicționale exclusiv în materie disciplinară. Prin urmare, în afara sferei disciplinare, CSM nu are atribuții jurisdicționale, situație în care garanțiile oferite prin prisma respectării art. 6 pct. 1 din Convenție trebuie asigurate prin controlul jurisdicțional realizat de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin soluționarea contestațiilor împotriva hotărârilor plenului CSM. Este evident faptul că respectivul control jurisdicțional nu poate consta în imixtiunea instanței de control judiciar în stabilirea răspunsului corect, însă nu poate opera o derobare a instanței de obligația de a analiza dacă modificarea baremului s-a făcut în mod nefundamentat. Încălcându-se dispozițiile art. 20 alin. (6) din Hotărârea CSM nr. 621/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor prin aceea că aprecierea comisiei de soluționare a contestațiilor la barem privind precizarea ca fiind corectă și a unei alte variante de răspuns nu constituie o apreciere motivată, se constată că o astfel de încălcare se subsumează unei nerespectări a condițiilor prevăzute de regulament cu privire la organizarea concursului care, în conformitate cu prevederile art. 28 alin. (1) 1 din Hotărârea CSM nr. 621/2006, ar fi putut atrage invalidarea parțială a concursului. Pentru aceste motive, în temeiul art. 28 alin. (1) 1 din Hotărârea CSM nr. 621/2006 rap la art. 20 alin. (6) din Hotărârea CSM nr. 621/2006, a solicitat invalidarea parțială a concursului pentru promovare în funcții de execuție a procurorilor pe loc și efectivă la parchetele de pe lângă curțile de apel, stabilirea baremului inițial de la întrebările 15 Gl, 13 G2, 12 G3 și 18 G4 ca fiind cel legal, cu consecința stabilirii variantei corecte ca fiind cea aferentă exclusiv răspunsului A, înlăturarea variantei B la aceste întrebări ca fiind varianta corectă și obligarea Consiliului Superior al Magistraturii la recorectarea lucrărilor ținând cont exclusiv de răspunsul A la aceste întrebări, cu consecința republicării rezultatelor finale în funcție de cele dispuse mai sus, și obligarea intimatului CSM la recunoașterea gradului corespunzător parchetului de pe lângă curtea de apel în ipoteza în care, în urma recorectării, se încadrează în numărul locurilor alocate. În drept, au fost invocate prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 20 alin. (6) din Hotărârea CSM nr. 621/2006.

Apărarea intimatului Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul a solicitat respingerea contestației formulate de contestatorul G., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, ca neîntemeiată. Prin raportare la aspectele susținute de contestator, se precizează că posibilitatea reanalizării contestațiilor la barem ar echivala cu reevaluarea baremelor definitiv adoptate de către comisiile de soluționare a contestațiilor la bareme și, respectiv cu substituirea instanței, acestor comisii, ceea ce nu este admisibil. Se mai arată că nici dispozițiile legale care reglementează procedura de promovare a judecătorilor și procurorilor în funcții de execuție vacante la instanțele superioare și parchetele de pe lângă acestea, cuprinse în Legea nr. 303/2004, nici prevederile regulamentare, nu prevăd posibilitatea reevaluării contestațiilor la barem de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau de către instanța de judecată. Consiliul Superior al Magistraturii, având rolul său legal de a veghea la respectarea cerințelor prevăzute în normele juridice edictate pentru organizarea și desfășurarea examenului de promovare al judecătorilor și procurorilor, nu poate interveni în sfera de activitate a comisiilor de concurs, având prerogative conferite de lege doar pentru exercitarea controlului de legalitate pe baza verificărilor efectuate de comisiile cărora le-a stabilit atribuții specifice, soluțiile comisiilor fiind producătoare de efecte juridice în planul constatărilor și rezolvărilor pe care le stabilesc la problemele cu care sunt sesizate.

Considerentele Înaltei Curți asupra contestației Analizând Hotărârea CSM atacată prin prisma criticilor formulate, a probelor administrate și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele: Din criticile formulate rezultă că nemulțumirea contestatorului vizează practic modul de soluționare al contestațiilor la barem formulate la disciplina Drept procesual penal- Proba practică- Parchet de pa lângă Curte de Apel, de către unii candidați la Concursul de promovare efectivă și pe loc a judecătorilor și procurorilor în funcții de execuție, susținut la data de 26 noiembrie 2017. Modalitatea de soluționare a contestațiilor la baremele de evaluare și notare, precum și atribuțiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, în această privință, sunt prevăzute la art. 20 alin. (4)-(8) din Regulamentul aprobat prin Hotărârea nr. 621/2006 a Plenului C.S.M., cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora: "(4) Baremele de evaluare și notare se afișează la centrele de concurs la încheierea probei scrise. În termen de 48 de ore de la publicarea baremelor pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii candidații pot face contestații la bareme, care se depun la Institutul Național al Magistraturii și se soluționează potrivit art. 14 alin. (1)-(5). (4 1 ) În situațiile prevăzute la art. 14 alin. (2) și (3), contestațiile la barem se soluționează în termen de 48 de ore de la expirarea termenului de contestare, iar în situațiile prevăzute la art. 14 alin. (4), în termen de 72 de ore de la expirarea termenului de contestare. Soluția se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut pentru soluționarea contestațiilor. Baremele definitive stabilite în urma soluționării contestațiilor se publică de îndată pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii. (5) În situația în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect la una dintre întrebări este altul decât cel indicat în barem, punctajul corespunzător întrebării respective se acordă numai candidaților care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv. (6) În situația în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect indicat în baremul inițial nu este singurul răspuns corect, punctajul corespunzător întrebării respective se acordă pentru oricare dintre cele două variante de răspuns stabilite ca fiind corecte prin baremul definitiv. (7) În situația în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaților. (8) Plenul Consiliul Superior al Magistraturii poate să dispună sancționarea, cu reducerea drepturilor bănești cuvenite pentru activitatea prestată, membrilor comisiilor de elaborare a subiectelor sau de soluționare a contestațiilor, care sunt răspunzători pentru anularea unor subiecte, din rea-credință sau gravă neglijență". Din Procesul-verbal de soluționare a contestațiilor la barem pentru disciplina Drept procesual penal- procurori rezultă că la Proba practică întrebarea de la numărul 15 G1, 13 G2, 12 G3, 18G4, ce face obiectul acțiunii de față, a fost contestată de 16 candidați . În motivarea soluției de admitere a contestației, comisia a arătat că este întemeiată critica formulată de contestatori, având în vedere caracterul neunitar al practicii în materie, impunându-se acordarea punctajului și pentru răspunsul B, care este corect în egală măsură deoarece prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea în locul celei nelegale cu amenda, s-a realizat o înlăturare a greșitei aplicări a legii, astfel încât ne aflăm în ipoteza prevăzută de art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. Pentru admiterea contestației a fost obținut acordul membrilor comisiei de elaborare a subiectelor. Din punct de vedere procedural, modul de soluționare a contestațiilor și măsurile luate de Comisia de soluționare a contestațiilor la baremul pentru disciplina Drept procesual penal- Proba practică sunt conforme cu dispozițiile legale și regulamentare citate mai sus, iar Plenul C.S.M. și-a circumscris acțiunea și măsurile luate exclusiv prevederilor art. 28 alin. (1) din Regulament, dispunând, prin Hotărârea nr. 1317/19.12.2017, validarea rezultatelor finale ale concursului de promovare, efectivă și pe loc a judecătorilor și procurorilor. Potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (1 1 ) din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea nr. 621/2006 a Plenului C.S.M., cu modificările și completările ulterioare, Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, concursul de promovare în cazurile în care constată că nu au fost respectate condițiile prevăzute de lege ori de regulament cu privire la organizarea concursului sau că există dovada săvârșirii unei fraude. Cum nici una dintre aceste două condiții nu a fost incidentă, în mod corect Consiliul Superior al Magistraturii a validat rezultatele finale ale concursului de promovare, iar susținerea contestatorului privind invalidarea concursului apare ca neîntemeiată. Față de susținerea contestatorului cu privire la adoptarea unei soluții greșite și nefundamentate pe materia și bibliografia de concurs de către comisia de soluționare a contestațiilor, Înalta Curte constată că Regulamentul de examen prevede constituirea unor comisii distincte de elaborare a subiectelor și de contestații, fiecare cu atribuții proprii în etapele de derulare a probelor scrise. Actele emise de aceste comisii sunt producătoare de consecințe juridice în referire la situațiile pe care le analizează și asupra cărora își exprimă punctul de vedere motivat. Așadar, plecând de la modalitatea de organizare și de funcționare a fiecărei comisii, se relevă structura proprie a acesteia de organ de specialitate, înființat pe o durată limitată de timp, ce are o putere discreționară în domeniul în care a fost constituit, responsabilă în sfera atribuțiilor ce i-au fost încredințate potrivit Regulamentului. Limitele în care pot fi verificate activitățile comisiei de elaborare a subiectelor sunt cele care permit, pe calea contestațiilor la baremele de corectare, să fie analizate cerințele prevăzute de examinatori pentru subiectele din cadrul probelor scrise, iar ulterior etapei de definitivare a baremelor, se exercită un nou control asupra modalității de stabilire a notelor acordate în raport de cerințele fiecărui barem final, în cadrul procedurii supuse spre analiză comisiei de contestații. Așadar, până la momentul acordării notei finale a unui candidat există o cenzură asupra condițiilor legale ce trebuie îndeplinite pentru elaborarea unor subiecte de examen în concordanță cu criteriile stabilite prin Regulament, cenzură exercitată de comisia de contestații, specific fiecărei etape ce se contestă (stabilirea baremelor sau notarea în funcție de baremele publicate). Consiliul Superior al Magistraturii, având rolul său legal de a veghea la respectarea cerințelor prevăzute în normele juridice edictate pentru organizarea și desfășurarea examenului de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari, nu poate imixtiona în sfera de activitate a acestor comisii, având prerogative conferite de contextul legislativ doar pentru exercitarea controlului de legalitate pe baza verificărilor efectuate de comisiile cărora le-a stabilit atribuții specifice, soluțiile comisiilor fiind producătoare de efecte juridice în planul constatărilor și rezolvărilor pe care le stabilesc la problemele cu care sunt sesizate. Controlul de legalitate pe care contestatorul îl solicită instanței judecătorești competente este unul care poate fi analizat doar în cadrul reglementărilor legale în care se poate cenzura actul administrativ contestat. După cum am mai arătat, Hotărârea CSM nr. 1317/19.12.2017, prin care, la art. 7, s-a dispus validarea rezultatelor finale ale concursului de promovare, efectivă și pe loc a judecătorilor și procurorilor, a fost adoptată cu respectarea prezumției de legalitate a actelor emise de comisiile de concurs în examinarea căilor de atac specifice fiecărei etape prevăzute prin Regulament până la stabilirea notei finale a unui candidat, fiind avute în vedere și cerințele respectării marjei de apreciere a fiecărei comisii în îndeplinirea atribuțiilor asumate. Pe de altă parte, jurisprudența constantă a instanței supreme este în sensul că nu pot face obiectul acțiunii în contencios administrativ cenzurarea modului în care comisia de elaborare a subiectului a înțeles să puncteze pe barem, elementele apreciate ca necesar a fi tratate prin subiectul de concurs și nici a modului în care comisia de soluționare a contestațiilor a recorectat lucrarea, în baza aceluiași barem, urmare contestației, dacă aceste elemente sunt dintre cele care se încadrează în tematica și bibliografia stabilită prin concurs. În respectarea acestei jurisprudențe, controlul de legalitate prin care se tinde a se reforma soluții avute în vedere de aceste comisii de concurs excede competențelor instanțelor judecătorești. Este adevărat că la art. 2 din Hotărârea CSM nr. 1317/19.12.2017, s-a luat act de memoriile formulate de mai mulți candidați și s-a dispus sesizarea Comisiei nr. 2 în vederea modificării dispozițiilor Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea nr. 621/2006 a Plenului C.S.M., însă aceste aspecte nu sunt de natură să afecteze legalitatea actului administrativ atacat, având în vedere că principiul ierarhiei și forței juridice a actelor normative, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituția României, impune ca instanța de contencios administrativ să verifice concordanța actului administrativ supus analizei, cu actele normative cu forță juridică superioară, în temeiul și în executarea căruia a fost emis.

Soluția Înaltei Curți și temeiul juridic al acesteia Pentru aceste considerente și în temeiul art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 și art. 29 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte va respinge contestația formulată de G. împotriva hotărârii nr. 1317 din 19 decembrie 2017 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondată.